Cât a câștigat Iașul din războiul din Afganistan: aproape 30 milioane de euro
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Milioanele „Lupilor Negri” au intrat în imobiliare

Cât a câștigat Iașul din războiul din Afganistan: aproape 30 milioane de euro

GALERIE
lupii negri
  • lupii negri
- +

Reporterii „Ziarului de Iaşi” au estimat că în jur de 30 de milioane de euro câştigaţi de militarii ieşeni din misiunile din Afganistan au intrat în economia ieşeană, mare parte din sumă în achiziţia de apartamente şi case. Cele mai multe participări realizate de o singură persoană: şase. Suma minimă câştigată de un militar: 4.200 euro pe lună cu tot cu solda din ţară.

Militarii ieşeni au câştigat războiul din Afganistan, în ciudă retragerii discutabile din această vară. Cel puţin, din punct de vedere financiar, dacă ar fi să ne raportăm la banii câştigaţi din „soldele” militarilor din Iaşi plecaţi în misiuni periculoase în Afganistan. Putem spune că economia judeţului nostru a avut de câştigat consistent din acest război îndepărtat: câteva zeci de milioane de euro au inundat piaţa ieşeană în întregul război.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de către Ministerul Apărării Naţionale, în războiul din Afganistan au luptat peste două mii de militari din Garnizoana Iaşi, celebrul Batalion 151 cunoscut mai mult sub numele de „Lupii Negri”. Banii câştigaţi astfel cu greu în deşertul periculos din Afganistan au fost investiţi cu precădere în imobiliare, adică apartamente şi case. Detalii despre sumele câştigate de unii ieşeni în Afganistan şi cum au fost folosite acestea puteţi citi în rândurile de mai jos.

Ministerul Apărării Naţionale a pus la dispoziţia jurnaliştilor „Ziarului de Iaşi” informaţii concrete privind sumele de bani încasate de militarii ieşeni de-a lungul războiului din Afganistan. Pentru început, precizăm faptul că, de la Iaşi, au fost un număr de 2.042 de participări în misiuni în Afganistan, din anul 2001 şi până în 2021. De altfel, în vară, în preambulul retragerii precipitate a forţelor americane şi a aliaţilor din această ţară, în două provincii, Kandahar şi Bagram se aflau 205 militari ieşeni, care erau de trei luni pe câmpul de luptă. Ei au fost evacuaţi rapid până la sfârşitul lunii iunie.

Dintre cei care au participat - soldaţi, maiştri militari şi ofiţeri, cei mai norocoşi financiar au fost cei care s-au „orientat” să prindă mai multe misiuni. De exemplu, potrivit informaţiilor reprezentanţilor armatei, un soldat ieşean a mers de şase ori în misiune în Afganistan, acesta având la activ cele mai multe misiuni. Numai el ar fi câştigat echivalentul a 160.000 de euro.

Militarii care au luat cei mai mulţi bani au fost cei din corpul ofiţerilor şi maiştrilor. Dintre aceştia, cei care au putut prinde mai multe misiuni, au câştigat mai mulţi bani.

„Militarii participanţi la misiuni şi operaţii în teatrul de operaţii Afganistan au primit drepturile băneşti în valută prevăzute de Legea 121/15.06.2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi HG 1.086/08/07/2004 pentru stabilirea sporurilor speficice şi a drepturilor de diurnă, cazare, şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român. De asemenea, în baza Legii cadru 153/26.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a rapoartelor de misiune, militarii au beneficiat de următoarele drepturi, în funcţie de baza militară de dislocare şi tipul misiunii: compensaţie de risc sau pericol aplicată la solda de funcţie ori salariul de bază, compensaţie specifică teatrului de operaţii, primă de campanie egală cu solda funcţiei de bază, spor pentru activităţi desfăşurate în condiţii periculoase”, au precizat reprezentanţii MAPN.

Un ofiţer, peste 5.000 de euro pe lună

Potrivit datelor puse la dispoziţie de către MAPN, un soldat putea încasa lunar aproximativ 3.600 de euro, plus salariul de 600 de euro din ţară. De asemenea, maiştrii militari au încasat aproximativ 3.800 de euro lunar plus salariul din ţară, iar ofiţerii puţin peste 4.000 de euro. O misiune se întindea pe un interval de şase luni, deci putem să trasăm un calcul la sumele încasate de către aceştia în Afganistan: un soldat putea să trimită acasă pentru o misiune sau să pună deoparte 25.000 de euro, un maistru militar în jur de 26.500 de euro, iar un ofiţer, peste 30.000 de euro.

Dacă ar fi să calculăm, cele 2.042 misiuni ar aduce cel puţin 53 de milioane de euro în economia judeţului şi a celor vecine, unii dintre militari fiind de loc din judeţele Moldovei. Se poate aproxima că mai mult de jumătate din această sumă a rămas în oraşul unde se află Garnizoana, adică în jur de 30 de milioane de euro. De fapt este un echivalent în sumele plătite în momentul de faţă, în trecut sumele fiind plătite şi în dolari înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Evident, banii au fost plătiţi din bugetul statului român ca aport adus războiului.

Dintre militarii care mai sunt în activitate la Garnizoana Iaşi, 158 au executat o misiune, 137 de militari două misiuni, 104 militari – trei misiuni, iar 82 de militari au executat patru sau mai multe misiuni.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dicţionar politic 2021 (II)

Cătălin ONOFREI

Dicţionar politic 2021 (II)

Cuvântul specific anului 2021 este „trădare”. Dacă ar fi să-l personalizez, mi-aş imagina un păpuşoi uriaş, blond, cam stricat, ce repetă sacadat, ori de câte ori îl scapi cu fundul în sus, pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de…

Filmuletul zilei

opinii

Paradoxul australian

Briscan ZARA

Paradoxul australian

Nu zic să accepţi pe oricine îţi bate în poartă, mai ales acum că stai într-un cartier select, curat, pretenţios, ai iarba tunsă la milimetru, în casă miroase a levănţică şi nu găseşti fir de praf nicăieri, dar trebuie totuşi trasată o linie între democraţie reală şi abuz democratic, cu damf de tiranie.

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Cristina DANILOV

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Banii - investiţii şi decizii de afaceri - sunt de obicei legaţi de domeniul matematicii, finanţelor şi statisticii, datele indică de fiecare dată când guvernele lumii se apleacă asupra lor unde ar trebui să dirijeze resursele financiare pentru ca întreaga societate să atingă un anumit nivel de prosperitate. Dar, în familie, lucrurile stau puţin altfel, oamenii nu iau decizii financiare doar pe foaie de calcul. Le iau după cină, uneori la un pahar de vin sau după ce au terminat treburile casnice, ţinând cont de priorităţi, intenţii, dorinţe, de istoria personală, de propria lor viziune asupra viitorului, de egoul lor, în fine, de marketingul, de promoţiile şi stimulentele salariale.

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

Mihai DORIN

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

La doi ani de la debutul pandemiei, în România putem face un succint bilanţ. Aceasta a prilejuit developarea realităţilor social-politice, instituţionale şi a mentalităţilor specifice unei societăţi întârziate. Metoda comparativă înlesneşte clarificarea diferenţelor de abordare a crizelor între societăţile incluzive şi cele extractive. Fără a intra în detalii, precizăm că societăţile incluzive sunt cele care edifică instituţii creative, dinamice, democratice şi predictibile, iar cele extractive sunt rezultatul selecţiei nedemocratice, prin intermediul unor soluţii opace, din interiorul cercurilor vicioase ale puterii.

pulspulspuls

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Pentru că auzim că multă şi zbuciumată curiozitate a mai trezit zilele trecute pontul nostru legat de faptul că viitoarea şefă a Operei ieşene, în locul amicului lui Chirică, ar urma să fie o madamă de bine din târg apropiată de partidoi, iacătă că pe azi avem ceva date mai concrete, în afară de genul viitoarei şefe, adicătelea cel femeiesc, despre care vedem că a creat atâta vâlvă. 

Caricatura zilei

Ca între prieteni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X