Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Analiză în funcţie de datele introduse pe cunoscuta platformă de recrutare BestJobs

Cât de mari sunt salariile ieşenilor, comparativ cu cele din Bucureşti, Cluj sau Timiş

GALERIE
salarii1
  • salarii1
- +

Angajaţii din domeniul IT şi Telecomunicaţii din Iaşi sunt plătiţi cu aproximativ 800 de euro mai puţin decât cei din Cluj, în condiţiile în care judeţul Iaşi se situează pe locul secund în topul celor mai mari salarii din acest domeniu de activitate. În Construcţii, Clujul oferă salarii cu peste 700 de euro mai mari decât salariul mediu oferit în alte mari centre ale ţării, iar diferenţe salariale mari apar şi la domeniul Marketing, acolo unde Bucureştiul oferă un salariu mediu de 1356 de euro, în timp ce la Iaşi, angajaţii din marketing încasează doar 58% din salariul unui bucureştean.

Platforma de recrutare BestJobs a lansat ediţia întâia a Ghidului Salariilor (2022-2023), iar datele publicate în raport demonstrează că, judeţul Iaşi se situează pe locul al cincilea în topul naţional, cu un salariu mediu de 808 euro (la jumătatea acestui an). Doar în Bucureşti salariul mediu a fost de peste o mie de euro (1048 euro), iar înaintea Iaşului, cel mai bine plătiţi erau locuitorii din judeţul Cluj (953 euro, salariul mediu), Timiş (895 euro) şi Sibiu (814 euro).

Acelaşi raport arată că pe ţară salariul mediu cel mai mare s-a încasat în domeniile IT /Telecom (1792 de euro) şi Medicină/Sănătate (1669 euro), în timp ce angajaţii din Call Center-uri, cu salariul mediu de 853 euro, precum şi lucrătorii din domeniul administrativ/secretariat (cu salariul mediu de 799 euro) au încasat cele mai mici lefuri. Mai mici chiar decât lucrătorii care oferă servicii de au-pair/babysitter/curăţenie, care au fost remuneraţi, în medie, cu 878 de euro lunar.

Pentru realizarea Ghidului salariilor, BestJobs a utilizat datele din ofertele salariale publicate pe platformă în perioada Iunie - Septembrie 2022, cât şi statistici din anii 2020 şi 2021. În plus, au fost consultate peste 80.000 de oferte de angajare, iar la sondaje de opinie au participat aproape 4000 de candidaţi la un loc de muncă şi 103 companii care ofereau joburi.

“UE recunoaşte că lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte salarizarea este unul dintre principalele blocaje în calea obţinerii egalităţii în muncă, care este în sine unul dintre principiile fundamentale ale dreptului egalităţii în UE”, se arată în Ghidul Salariilor, document care subliniază că, în UE, femeile câştigă în medie cu 14% mai puţin decât bărbaţii, pe oră, iar aplicarea unui grad ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte salarizarea în cadrul companiilor ar putea reduce fenomenul discriminării salariale pe bază de gen.

Înainte de a merge la interviu pentru un nou job, 72% dintre candidaţi spun că sunt interesaţi dacă nivelul salariilor este în acord cu piaţa. Iar structura salariului ar trebui să ţină cont în cea mai mare parte de experienţa profesională, în opinia a 78% dintre participanţii la studiu, în timp ce doar 20% apreciază că vechimea în companie e importantă la stabilirea salariului.

Autorii ghidului au ajuns la concluzia că 98% dintre români vor să ştie salariul din anunţul de angajare, atunci când aplică pentru un job şi că anunţurile care menţionează oferta salarială primesc cu 40% mai multe CV-uri. Aceasta poate şi din cauză că trei din zece români sunt nemulţumiţi la job, iar cei mai mulţi dintre aceştia spun că nemulţumirea pleacă de la salariul pe care îl primesc. Datele BestJobs arată că 44% dintre angajaţii care nu au primit în acest an măriri salariale, sau ale căror majorări de salariu nu au acoperit nivelul inflaţiei, se gândesc să aplice şi la alte joburi.

Atunci când comparăm salariile româneşti, pe domenii de activitate, cu salariul mediu obţinut la nivel internaţional, domeniul Marketing pare să fie cel mai favorizat în România. Concret, în Marketing, media salarială pe România era la jumătatea acestui an de 1085 de euro, adică 86% din cât încasează la nivel internaţional specialiştii din acest domeniu (1256 euro).

În schimb, angajaţii din Vânzări erau plătiţi cu 53% din ce iau la nivel internaţional lucrătorii din acest domeniu de activitate, cei din Construcţii cu 49%, cei din financiar cu 41%, iar IT-iştii cu 40% faţă de salariul mediu la nivel internaţional. Cel mai prost plătiţi angajaţi în România, comparativ cu salariile medii din sectorul lor la nivel internaţional sunt cei din Call Center (31%, adică salarii medii de 822 euro în România faţă de 2685 euro la nivel internaţional), Resurse Umane (32%, adică 920 euro salariul mediu în România, versus 2909 euro salariul mediu la nivel internaţional) şi Inginerie (38%, adică 1117 euro, faţă de 2936 euro cât câştigă inginerii la nivel internaţional).

În privinţa salariilor medii pe domenii de activitate, comparaţia între cinci cele mai dezvoltate zone din România (Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov) scoate la iveală faptul că din cele opt domenii de activitate studiate, judeţul Cluj oferă cele mai mari salarii medii în patru dintre acestea (Inginerie, Resurse Umane, IT şi Construcţii), iar în alte două domenii este pe locul al doilea (Vânzări şi Financiar). Judeţul Timiş oferă cele mai bune salarii în Vânzări şi Call Center, şi cele mai slabe în IT şi Financiar. Bucureştiul are cele mai mari salarii din domeniul Financiar (957 euro, în medie) şi din Marketing (1356 euro).

Judeţul Iaşi oferă cele mai mici salarii în vânzări (843 euro, în medie) şi în activităţile de Call Center (649 euro, cu 250 de euro sub cele oferite în Judeţul Timiş). În domeniul Ingineriei, Iaşul este pe locul 4 din top 5, cu un salariu mediu de 1107 euro. Doar Braşov, cu 913 euro oferă mai puţini bani angajaţilor din Inginerie.

În IT, ieşenii câştigă al doilea cel mai mare salariu din ţară (1327 de euro), la o distanţă impresionantă de Cluj, aflat pe primul loc. Angajaţii IT din Cluj primesc, în medie, cu 808 euro mai mult decât ieşenii. Bucureşti, Braşov şi Timiş urmează în ordinea salariilor, după Iaşi. Bucureştenii au salarii medii în IT cu 14 euro mai mici decât ieşenii, braşovenii cu 46 de euro mai mici, iar timişenii cu 130 de euro. În ce priveşte ofertele de locuri de muncă, Bucureştiul oferă însă cele mai multe poziţii pentru IT-işti, Iar Iaşul şi Clujul cele mai puţine.

În domeniul Financiar, diferenţele salariale între judeţe sunt mai mici decât în IT. Iaşul se plasează pe locul al treilea, cu salariul mediu de 861 de euro. Între Bucureşti, care oferă salariul cel mai mare (957 de euro), şi Timiş, cu salariul mediu cel mai mic dintre judeţele de top (801 euro), diferenţa e doar de 156 de euro. Ca volum de joburi oferite candidaţilor, Iaşi şi Cluj sunt pe ultimele locuri, iar Bucureştiul e pe primul loc.   

Salariul mediu în Resurse Umane este de peste o mie de euro doar în Cluj (1302 euro), în vreme ce Timiş (914 euro) şi Iaşi (901 euro) sunt ocupantele locurilor al doilea şi al treilea în topul salariilor pe domenii de activitate. Ca volum de oferte de muncă, Iaşul este tot pe locul al patrulea, din cele cinci judeţe analizate.

În Marketing apar cele mai mari inegalităţi la nivelul ţării. Salariul mediu oferit în Bucureşti în acest domeniu de activitate este de 1356 de euro. Angajaţii din marketing câştigă cel mai puţin în Braşov şi Cluj (aproximativ 52% din salariul oferit în Bucureşti). Pe locul doi e judeţul Timiş (cu un salariu mediu de 809 euro, cu aproape 550 de euro mai mic decât în Bucureşti). Iaşul ocupă poziţia a treia, cu salarii medii în marketing care reprezintă nici 58% din cele încasate în Bucureşti (782 euro).

Domeniul Construcţiilor este, după Marketing, al doilea în care se înregistrează cele mai mari diferenţe în ce priveşte salariile medii încasate la nivelul celor mai dezvoltate judeţe ale ţării. Dacă în Cluj media salarială în construcţii este de 1760 de euro, următoarele două cel mai bine plătite zone din ţară, în acest domeniu, Bucureşti şi Iaşi, oferă salarii medii adică cu aproximativ 700 de euro mai puţin decât în Cluj.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri