Un ieșean a primit despăgubiri de 10.000 € pentru că a fost umilit de șefi

 

Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, M.G. a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşist să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat. După ultima reîncadrare pe post, din 2016, a urmat umilinţa de la locul de muncă. Pentru asta, M.G. a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro. Deşi reîncadrat pe funcţia de director, lui M.G. i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie. „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu umilitoare stabilite, în anii 2016 şi 2017, pentru M.G. 

 

Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii. Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post.

 

„Aceste atribuţii de monitorizare a activităţii de curăţenie la nivelul unităţii pârâte sunt umilitoare atât prin specificul lor intrinsec, cât şi prin gradul de inutilitate al acestora”, se mai arată în motivare. Judecătorii au mai arătat că Romexpo ar fi avut o „vădită intenţie de ridiculizare şi extenuare a reclamantului”.

 

 

„În concluzie, prin neexecutarea conformă a hotărârii judecătoreşti de reintegrare în funcţie, respectiv prin stabilirea tuturor acestor sarcini de serviciu, mult inferioare în raport cu pregătirea, funcţia şi poziţia ierarhică a reclamantului în unitate, extenuante şi cu rezultat inutil, sunt evidente încălcarea demnităţii în muncă a acestuia, tratamentul umilitor la care a fost supus prin discreditare profesională, şi chiar prin desconsiderarea acestuia în faţa colegilor şi foştilor subalterni”, au mai explicat judecătorii din Iaşi. 

 

Reprezentanţii Romexpo au menţionat că M.G. nu a contestat fişa postului atunci când a fost reîncadrat. „Câtă vreme angajatorul a stabilit sarcinile prin fişa postului, este evident ca le considera utile, în caz contrar, nu ar plăti un salariu deloc de neglijat pentru aceste activităţi. Şi faptul că nu are angajaţi în subordine nu lipseşte de conţinut aceste sarcini, activităţile monitorizate fiind prestate de firme terţe, deci nu era nevoie sa aibă salariaţi în subordine”, e apărarea Romexpo. O apărare care, cum s-a văzut, nu a fost convingătoare pentru judecători.