În iunie anul trecut, doi consilieri locali din comuna Valea Seacă au propus adoptarea unui proiect de hotărâre menit să crească transparenţa activităţii primăriei locale. Proiectul prevedea crearea unei secţiuni distincte pe site-ul primăriei, în care să fie încărcate documentele referitoare la cheltuielile făcute de instituţie, de la contracte la acte adiţionale, facturi sau ordine de plată. Actele urmau să fie încărcate pe site în decurs de 10 zile de la emitere, după eliminarea din conţinutul acestora a datelor cu caracter personal.

"Începând cu data adoptării prezentei hotărâri, niciun contract încheiat de Primăria comunei Valea Seacă nu va mai avea clauză de confidenţialitate, cu excepţia situaţiilor în care legea o prevede sau în cazul în care documentele intră sub incidenţa prevederilor legale privind domeniul apărării ţării, ordinea publică şi securitatea naţională", se menţiona în proiectul de hotărâre. Indiferent de culoarea politică, toţi cei 14 consilieri prezenţi la şedinţă au votat în favoarea proiectului.

Conform legii, hotărârea adoptată de Consiliul Local Valea Seacă a fost trimisă Prefecturii pentru controlul de legalitate, iar răspunsul primit a fost surprinzător: hotărârea trebuie revocată, ca ilegală. Consilierii au respins solicitarea Prefecturii, ca urmare Tribunalul fiind chemat să decidă cine are dreptate.

În instanţă, reprezentanţii Prefecturii au invocat mai multe probleme de formă pe care le-ar avea hotărârea adoptată la Valea Seacă. Întâi, Regulamentul referitor la transparenţă ar fi fost semnat doar de un consilier local, nu de preşedintele de şedinţă şi de secretarul CL şi nu era intitulat "anexă". Apoi, în interpretarea Prefecturii, CL poate adopta hotărâri doar "în temeiul legii şi pentru executarea în concret a legii", ceea ce nu ar fi fost cazul. Cu alte cuvinte, o hotărâre care ar interzice celor înscrişi într-o audienţă să se prezinte în slip şi şlapi ar fi ilegală, pentru că nu pune în aplicare nicio lege. Principala problemă găsită de juriştii Prefecturii a fost însă aceea că hotărârea ar fi făcut activitatea primăriei prea transparentă. Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public enumeră în articolul 5 actele pe care o autoritate publică este obligată să le comunice din oficiu. Alte informaţii trebuie comunicate obligatoriu la cererea oricărei persoane interesate.

"Contractele, actele adiţionale, facturile şi ordinele de plată nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public prevăzute de art.5 din lege", au spus reprezentanţii Prefecturii, fără a menţiona însă vreo lege care să interzică publicarea contractelor semnate de primar în numele comunităţii pe care o conduce.

Magistraţii Tribunalului au respins punct cu punct toate aprecierile juriştilor Prefecturii. Faptul că regulamentul nu era semnat decât de un consilier nu avea nicio relevanţă, câtă vreme făcea parte dintr-o hotărâre pe care figurau toate semnăturile necesare. Cu atât mai puţin conta faptul că textul nu era intitulat "anexă". Judecătorii nu au fost de acord nici cu ideea că orie hotărâre trebuie obligatoriu să pună în aplicare vreo lege. Ei nu au putut înţelege nici criticile aduse de Prefectură transparenţei manifestate la Valea Seacă.

"Tribunalul nu constată încălcarea vreunei dispoziţii legale, împrejurarea că s-a hotărât, în vederea respectării principiului transparenţei în cheltuirea banilor publici, publicarea tuturor contractelor primăriei cu terţii, nefiind de natură a încălca dipoziţii legale în materie. Faptul de a fi publicate toate contractele nu poate fi reţinut ca încălcând dispoziţiile legii ci, din contră, reprezintă o transpunere a legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Simpla postare a contractelor încheiate de primărie, a actelor adiţionale, a plăţilor efectuate şi a facturilor are doar rol de informare a cetăţenilor din comunitate cu privire la modul de cheltuire a banilor publici, aspect ce reprezintă informaţii de interes public", au conchis magistraţii. Concluziile acestora nu au fost acceptate de Prefectură, care a atacat sentinţa Tribunalului. Recursul declarat de instituţia judeţeană a intrat pe rolul Curţii de Apel.