„Există diferenţe biologice între sistemul imunitar al bărbaţilor şi al femeilor care pot afecta capacitatea noastră de a combate o infecţie, inclusiv SARS-2-CoV-2. În general, femeile sunt mai rezistente la infecţii decât bărbaţii, şi acest lucru este posibil în urma influenţei mai multor factori, inclusiv hormoni sexuali şi prezenţa ridicată a receptorilor coronavirusului (ACE 2) la bărbaţi”, se precizează în concluziile studiului. Pe lângă această explicaţie, o diferenţă ar fi legată şi de stilul de viaţă, adică bărbaţii consumă mai mult alcool şi fumează mai mult decât femeile, care sunt considerate că „au o atitudine mai responsabilă în pandemia de COVID” decât bărbaţii.

Un virus cu încă multe necunoscute

O statistică realizată de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, cu date colectate până pe 14 septembrie, arată că în Iaşi erau înregistrate la acea dată 3.810 cazuri de coronavirus, dintre care 1.722 erau bărbaţi infectaţi, iar restul de 2.088 - femei. Majoritatea îmbolnăvirilor sunt înregistrate la grupa de vârstă 40 – 49 de ani unde sunt 829 de cazuri şi la grupa 50 - 59 de ani, fiind 761 de cazuri. Cea mai „ferită” grupă este cea a copiilor cu vârste până la 9 ani unde erau raportate doar 92 de cazuri şi a celor între 10 şi 19 ani unde au fost 177 de cazuri. Cu toate acestea, la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, mai mult de jumătate din pacienţii trataţi – spre exemplu – în Compartimentul de Terapie Intensivă au fost bărbaţi, ceea ce înseamnă că aceştia au fost afectaţi de forme mai grave. Astfel, până la începutul lunii septembrie, din peste 140 de cazuri, peste 80 au fost bărbaţi, restul fiind femei. „Per total se pare că femeile sunt în număr mult mai mic afectate, dacă discutăm de formele grave.

Nu există nicio explicaţie în acest moment, însă există mai mulţi factori care, din punctul meu de vedere, determină gravitatea COVID-19: cantitatea virală cu care persoana intră în contact, cu cât este mai mare, cu atât virulenţa şi boala sunt mai grave. De asemenea, contează foarte mult substratul genetic şi comorbidităţile existente. La fel, sunt studii care ne arată că pacienţii cu grupa A2, Rh pozitiv dezvoltă forme mai grave ale bolii, ceea ce se poate verifica şi în practică. Cei mai protejaţi sunt aparent pacienţii cu grupa O, Rh pozitiv, iar explicaţia ţine de genetică”, a precizat dr. Florin Roşu, coordonator al Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase. Totodată, există numeroase cazuri de familii în care deşi unul dintre soţi este pozitiv, celălalt iese negativ în urma testării, deşi au stat în aceeaşi casă.

Medicul ieşean crede că în aceste cazuri contează mult substratul genetic al fiecărei persoane, dar situaţia poate fi pusă şi pe seama faptului că virusul este unul atipic, depăşind toate aşteptările specialiştilor. „Încă studiem virusul, este un virus care oricum se comportă total atipic. La fel ne aşteptam în această primăvară ca odată cu venirea sezonului cald să scadă numărul de cazuri, însă am văzut cu timpul că nu ţine cont nici de temperatură, exista un semn de întrebare încă de când a început să crească numărul cazurilor în Africa”, a completat medicul. De asemenea, deşi simptomele principale au rămas aceleaşi ca în primele luni de pandemie, dr. Roşu susţine că acum sunt luate în considerare mai multe simptome, fiind pacienţi inclusiv cu erupţii cutanate.