De ce lipsesc femeile din politica ieşeană ? Sunteţi de acord cu cota feminină de 33 la sută ?

PNL Iași se aliniază astfel și din acest punct de vedere PSD Iași, care a început mandatul cu o prezență exclusiv masculină. În 2016-2020, social-democrații ieșeni au inclus-o în rândurile aleșilor în Legislativ pe Camelia Gavrilă.

Dintre celelalte partide parlamentare, AUR le-a dat-o ieșenilor (la propriu) pe bucureșteanca Diana Șoșoacă – între timp devenită independentă – în vreme ce, de la USR-PLUS, Iașul este reprezentat în Parlament de Cosette Chichirău și de Monica Berescu.

În toată istoria postdecembristă, Iașul a avut doar 17 reprezentante în Parlament, din peste 120 de aleși cu mandate întregi sau incomplete. Pe de altă parte, abia Constituția dată de Carol al II-lea în 1938 a acordat drept de vot necondiționat pentru femei, însă în regimul comunist acestea au putut să fie și alese. „Femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile vieții de Stat, economic, social, cultural politic și de drept privat”, prevedea Constituția emisă pe 13 aprilie 1948. Doar în anii ’80 ponderea femeilor în legislativul de atunci, Marea Adunarea Națională, a depășit 30 la sută.

O lume a bărbaților

Câtă vreme peste 40 la sută din votanți sunt femei, iar în Parlament mai puțin de 20 la sută dintre mandate sunt ocupate de femei, e destul de greu ca deciziile care impactează jumătate din electorat să fie luate doar de bărbați, a remarcat Monica Berescu.

Parcă tocmai ca să (mai) îndrepte lucrurile, Senatul a aprobat la sfârșitul lunii mai un proiect privind reprezentarea în Parlament a femeilor în proporție de cel puțin 33 la sută din totalul mandatelor. Cu alte cuvinte, fiecare partid va trebui să prevadă o prezență feminină mult mai mare decât până acum pe locurile eligibile de pe listele de candidați de la alegerile parlamentare. „În ce îl privește, PLUS a fost un experiment în politică și chiar a funcționat. Exista o prevedere în statut prin care atât femeile cât și tinerii erau încurajați să candideze”, respectiv primeau punctaj suplimentar la candidatură, ne-a explicat Monica Berescu.

Pe de altă parte, dincolo de promovarea pe locuri elegibile, există și un context familial, a adăugat ea. „Realitatea este că degeaba sunt impuse cote de gen, dacă femeia nu este sprijinită și acasă. Suportul din partea familiei este imperios necesar”, a subliniat deputata USR de Iași, referindu-se la sprijin pentru creșterea copilului, la sprijin moral, la încurajare dinspre soț și părinți.

Ea ne-a dat câteva exemple din Comisia de muncă (unde 90 la sută dintre membri sunt bărbați) –  necesitatea absorbantelor în mediile defavorizate și cum impactează aceasta fetele și nu merg la școală, fenomenul mamelor minore – exemple greu de explicat pentru că au și o parte emoțională.

De ce 30 și nu 50/50 la sută?

La nivelul județului, diferențele sunt încă și mai mari. Astfel, în mandatul 2020-2024 sunt doar 4 primărițe, același număr ca și în mandatul trecut. De altfel, în toată țara, doar 5,4 la sută din mandatele de primar sunt ocupate de femei, o creștere timidă față de 2016, când 4,6 la sută dintre mandate au fost câștigate de candidate la această funcție.

Mai bine, dacă se poate spune așa, stau consiliile locale din municipiile Iași și Pașcani, cu 7 femei din 27 de aleși, respectiv 5 din 19, dar Hârlăul le întrece: 6 din 17.

Cea mai cunoscută primăriță ieșeancă, Alina Apostol, nu agreează varianta pragului de 33 la sută din proiectul de lege trecut de Senat. „De ce o treime și nu 50 la sută, dacă vorbim de egalitate?”, întreabă primărița comunei Ciortești. Ea admite că este un pas înainte, dar că trebuie completat cu mențiunea ca procentul să se refere inclusiv la locurile eligibile. „Pe o listă cu 17 candidați, s-ar putea să vedem cota de gen îndeplinită pe baza locurilor din coadă”, a motivat ea.

Alina Apostol ar dori să fie adoptată așa-numita metodă „fermoar”, în acest caz un candidat, o candidată, un candidat, o candidată etc., o soluție deja aplicată în mai multe țări europene și una dintre cele propuse de Comisia Europeană pentru următoarele alegeri la Parlamentul European. Ținta la euroalegerile din 2024 este 50-50 la sută femei și bărbați. Acum, procentul abia depășește 21 la sută, iar delegația României este și la acest capitol mai jos: din cei 32 de eurodeputați, doar 5 femei sunt femei, adică 15 la sută.

Alina Apostol a remarcat și un alt aspect care explică absența femeilor pe prima scenă politică, faptul că toate candidaturile trebuie să treacă prin foruri de conducere gen Biroul Politic Județean dominate de bărbați. „Bărbații sunt solidari între ei, iar pe femei nu are cine să le voteze”, a adăugat ea. „Decât dacă ești nevasta cuiva sau ești o femeie puternică”, a enumerat primărița din Ciortești două excepții.

Proiectul de lege adoptat de Senat urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților – care însă nu face rabat de la regulă: 18,5 la sută sunt femei, adică 60 din cei 330 de aleși.