Definitiv: chirurgul ieşean cu 11 mite dovedite nu va sta după gratii. I s-a confiscat doar şpaga

Un caz care a şocat opinia publică prin cinismul cu care medicul îşi cerea "dreptul" de la pacienţii aflaţi în pragul morţii s-a finalizat cu o "pedeapsă" simbolică. Pentru 11 cazuri demonstrate de luare de mită, chirurgul Eugen Bitere a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, aproape minimul stabilit de lege în cazul acestei infracţiuni.

E aceeaşi pedeapsă pe care ar primi-o şi un "naş" dacă ar lua 5 lei de la un călător într-un tren de navetişti.

Chirurgul Eugen Bitere, medic în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare, a fost trimis în judecată în aprilie 2019, procurorii probând 11 situaţii în care acesta condiţionase financiar îndeplinirea unor acte medicale.

La acea dată, patru foşti pacienţi fuseseră condamnaţi deja pentru dare de mită, fiecare primind o pedeapsă de câte 10 luni de închisoare, cu suspendare.

Odată cu medicul, a fost trimis în judecată încă un fost pacient, pentru dare de mită. V.G. îi dăduse chirurgului 100 de lei pentru ca acesta să-şi pună parafa pe o simplă trimitere în vederea efectuării unor analize pentru o intervenţie la vezică. V.G. nu a mai apucat să vadă finalul procesului, el decedând în iunie 2020.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, pentru o operaţie, medicul cerea 1.500 de euro, invocând faptul că statul nu îi recompensează suficient activitatea, dar şi faptul că trebuie la rându-i să dea câte ceva şi restului echipei. Banii erau ceruţi înainte de operaţie, dar plătiţi efectiv după efectuarea acesteia.

Fiecare şpagă era negociată după principiul licitaţiei olandeze. Medicul cerea suma standard de 1.500 de euro şi lăsa la aprecierea pacienţilor să dea cât considerau necesar. Dacă totuşi pacientul oferea prea puţin, medicul se arăta nemulţumit, pentru a-l determina să ofere o sumă cât mai apropiată de cea pretinsă.

Aşa s-a întâmplat cu un băcăuan, ajuns la Iaşi pentru o operaţie de quintuplu by-pass. Omul era asigurat, intervenţia chirurgicală trebuind să fie gratuită. Bitere a cerut 1.500 de euro, iar după negociere s-a ajuns la 4.000 de lei. Mama bolnavului, în vârstă de 86 de ani, a reuşit să strângă suma şi să o plătească.

Operaţia a avut loc, dar după 5 luni, pacientul a decedat. Dacă alţi medici returnează şpaga în cazul decesului pacientului, acum nu s-a mai întâmplat aşa. Banii daţi au fost bun daţi.

"De fapt, cercetările ulterioare au arătat că în alte ocazii când a avut de efectuat o intervenţie dificilă, inculpatul i-a avertizat pe aparţinători asupra riscurilor intervenţiei şi asupra faptului că dacă va interveni decesul pacientului să nu vină să-i ceară banii, deoarece el trebuie să dea bani şi colegilor săi şi nu poate să meargă la fiecare în parte şi să le ceară să restituie banii", au consemnat procurorii.

Faptul că Bitere pretinde bani pentru a opera, dar şi "mercurialul" erau cunoscute printre pacienţii de la IBCV. Trimis de medicul de familie pentru investigaţii şi aflând cât trebuie să plătească, un pacient din Leţcani a făcut credit bancar, împrumutând suma de 7.304 lei. Până la urmă, a plătit doar 4.500 de lei, medicul spunând că "e bun şi 1.000 de euro".

G.P. motivase că nu câştigă decât salariul mediu pe economie şi nu-şi permite să plătească mai mult. Înainte de operaţie, Bitere l-a sunat pe fratele lui G.P. şi s-a mirat aflând că acesta se oprise să mănânce în oraş.

"El e sărac, dar mănâncă la restaurant. Cum vine chestia asta?", a întrebat medicul. O altă pacientă nu a mai apucat să dea şpaga. A fost internată în vederea operaţiei, dar aceasta a fost amânată, medicul precizând că la ICBV nu există valvele necesare.

În discuţiile cu pacienta şi cu fiica acesteia, medicul a precizat că preţul unei astfel de operaţii este de minim 1.500 de euro, rămânând ca femeile să decidă cât pot să dea. Nu a mai fost cazul. Externată, pacienta a murit acasă, a doua zi.

Procurorii au documentat în total 11 cazuri de luare de mită. Acestea au fost negate de Bitere, care a afirmat constant că nu a cerut niciodată bani, pacienţii dându-i din proprie iniţiativă.

După un consult în care i se comunicase că nu va putea fi operată decât după 3-4 săptămâni, fiica unei paciente i-a dat medicului, într-adevăr, din proprie iniţiativă, un plic conţinând 100 de euro. Deşi iniţial nu voise să primească plicul, până la urmă Bitere l-a luat.

Un băcăuan, căruia Bitere îi operase soţia, ea însăşi angajată a Spitalului de Urgenţe Bacău, i-a oferit medicului 1.000 de lei, în semn de recunoştinţă. Medicul nu a avut nicio problemă să-i accepte.

Magistraţii Tribunalului au considerat demonstrate toate cele 11 situaţii, menţinând încadrarea stabilită de procurori, de luare de mită în formă continuată. Conform legii, luarea de mită se pedepseşte cu închisoarea pe un termen de 2-7 ani. Forma continuată a infracţiunii permite majorarea pedepsei cu până la trei ani.

"Împrejurarea că inculpatul, ca şi ceilalţi membri ai corpului medical, se simte îndreptăţit să procedeze în acest mod, justificându-şi comportamentul, fie şi la nivel personal, prin aceea că atribuţiile de serviciu care îi incumbă sunt deosebit de dificile, iar realizarea unei intervenţii chirurgicale complexe, mai ales în specialitatea sa, nu este suficient remunerată în sistemul public de sănătate, fără să ţină seama de implicaţiile unui atare comportament şi de faptul că pacienţii sunt îndreptăţiţi să primească şanse egale la viaţă, independent de posibilităţile lor materiale conturează o mentalitate deficitară şi o lipsă de empatie faţă de semeni, cu consecinţa unui risc însemnat de perpetuare a acestui mod de lucru şi de stabilizare a unei mentalităţi lipsite de umanitate la nivelul întregului corp medical", au menţionat judecătorii.

Aceştia au reţinut în favoarea lui Bitere faptul că se afla la primul conflict cu legea penală, dar şi "palmaresul profesional deosebit" sau "genealogia" acestuia, fără a explica totuşi ce relevanţă ar avea ascendenţa lui Bitere sau caracterul bunicului său.

Deşi au condamnat comportamentul chirurgului, magistraţii s-au oprit asupra unei pedepse apropiate de minimul legal, respectiv 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, ca şi interzicerea practicării profesiei într-o unitate medicală de stat timp de un an. Anchetatorii au apreciat că veniturile nejustificate ale medicului se ridicau la 454.000 lei.

Judecătorii Tribunalului au respins însă solicitarea procurorilor de confiscare a unor opere de artă aflate în proprietatea medicului şi puse sub sechestru, ca şi a unor sume de bani, care să acopere această sumă. În schimb, el a fost obligat să plătească statului 100.000 lei, reprezentând cheltuielile judiciare aferente anchetei şi procesului.

Deşi foarte blândă, sentinţa Tribunalului a fost contestată de Bitere. Apărătorul medicului a apreciat că probele prezentate de procurori, inclusiv înregistrările convorbirilor telefonice, nu dovedesc, dincolo de orice bănuială rezonabilă, săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

"Toate elementele, coroborate, conduc la concluzia indubitabilă că inculpatul a primit o sumă de bani pentru a efectua o intervenţie chirurgicală asupra unui pacient, fiind indiferent, pentru reţinerea faptei, dacă a primit respectivii bani urmare a pretinderii anterioare sau ca urmare a iniţiativei pacientului", au apreciat judecătorii.

Ei au remarcat clemenţa Tribunalului în aprecierea sentinţei iniţiale, considerând-o însă justificată. Condamnarea a rămas aceeaşi, dar magistraţii Curţii de Apel au dispus ridicarea sechestrului pus şi asupra ultimelor sume rămase nerestituite medicului. Se vor confisca de la acesta doar 17.500 lei şi 2.500 de euro, adică şpaga încasată în total în cele 11 cazuri documentate de procurori.

Din punctul de vedere al justiţiei, în afara acestor situaţii, medicul nu a mai luat niciodată mită.