EXCLUSIV: O familie din Iasi s-a mutat în Zanzibar din cauza restricţiilor Covid. "E mai ieftin aici de trăit"
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 13.06.2021

Povestea uluitoare a unei familii de ieşeni cu trei copii

EXCLUSIV: O familie din Iasi s-a mutat în Zanzibar din cauza restricţiilor Covid. "E mai ieftin aici de trăit"

GALERIE
zanzibar Aneta Jechiuee
  • zanzibar Aneta Jechiuee
- +

O familie de ieşeni a decis să părăsească ţara şi să se mute în Zanzibar, Tanzania, ca un răspuns original la măsurile dure adoptate de autorităţile române în contextul pandemiei de Covid-19. În luna septembrie a acestui an, Aneta Jechiu a hotărât împreună cu soţul ei să îşi retragă cei trei copii din sistemul public de învăţământ şi să îi educe în sistem homeschooling, iar după ce au pus la punct ultimele detalii cu privire la modul în care vor administra de la distanţă micile afacerile din ţară, au plecat în călătoria vieţii lor. Din luna octombrie, de când au ajuns în Zanzibar, trăiesc ca în poveşti: plaje fabuloase, apă de un albastru superb, climă tropicală, preţuri foarte bune. Zanzibar este o insulă asemănătoare unui paradis, acum fiind vară, astfel că întreaga familie s-a adaptat uşor traiului de acolo. „Sincer, simt că trăiesc o poveste. Este un mod de viaţă la care nici nu îndrăzneam să visez acum câţiva ani. Era ceva mult peste capacităţile mele şi puterea noastră financiară. Dar fricile dispar doar prin acţiuni. Am început cu înşiratul pe foaie a cheltuielilor şi calcularea bugetului. Pentru ce mâncăm aici, în România trebuia să cheltuim o avere…”, ne spune mama, capul familiei în bucătărie.

 

“Planul nostru era să închiriem acolo, în insulă, o casă pe termen lung. Dar, într-un final, am primit o ofertă foarte bună de la un hotel. Şi am rămas aici. În zilele noastre, atât de multe lucruri îţi pot aduce venituri online ca să nu mai depinzi geografic de serviciu încât, dacă vrea cineva cu adevărat, sigur reuşeşte. Se pot face cursuri online, şi văd un mare viitor în acest segment, indiferent de nişă, în toate specializările de social media marketing (SMM, n.r.), IT, şi lista poate continua”, a transmis Aneta Jechiu, pentru „Ziarul de Iaşi”.

Spune că decizia de a pleca în Zanzibar a fost una spontană, ca de altfel toate deciziile importante pe care le-a luat în familia lor. Mai ales că vorbim de o insulă din sudul Africii, în Oceanul Indian, autonomă dar sub protectorat tanzanian. „Eram conştientă că urmează un al doilea val de restricţii în toată România. Era încă septembrie când am decis că nu voi trimite copiii la şcoală cu măşti, şi că homeschooling este cea mai bună variantă pentru copiii mei în acest moment. De la decizia de a trece copiii în homeschooling şi până la ideea de a pleca în Zanzibar a durat fix 5 minute. Este o ţară unde nu se fac teste Covid, nu se poartă măşti şi nu există distanţarea socială. Ori, acesta pentru mine este mediul ideal în care să se dezvolte copiii. Pe 9 octombrie eram deja toţi în avion”, ne povesteşte Aneta.

Cum fac şcoală?

“Copiii sunt înscrişi la Cerehard, o şcoală cu sistem britanic de învăţământ. Există platforme speciale cu un sistem interactiv de învăţare, şi practic aşa se desfăşoară şcoala la noi. Iniţial am avut o învăţătoare cu noi, dar după o lună a trebuit să se întoarcă în ţară, şi acum ne descurcăm singuri. Probabil acesta este cel mai bun lucru care s-a întâmplat, deoarece acum petrecem foarte mult timp cu copiii. Acest timp lipsea cu desăvârşire în ţară. Mulţi picăm în capcana lipsei de timp, întotdeauna era câte ceva important de rezolvat la firmă până târziu. Acum avem seri lungi în care discutăm pe îndelete cu copiii. Momentan avem în plan să petrecem 4-5 luni pe această insulă minunată. Mai vedem ce situaţie va fi în România până atunci, şi cât de mult ne permit autorităţile de aici să ne prelungim viza. Afacerea o conducem de la distanţă, ceea ce ne permite traiul de aici”, ne-a povestit Aneta Jechiu.

Pe copii îi vede fericiţi. Au învăţat să se bucure de lucruri mărunte. Din România le lipsesc cel mai mult bunica şi căţelul Hachi - un Akita superb -, prietenii şi colegii de şcoală care, de altfel, acum lipsesc tuturor. După şcoală, copiii înoată zilnic în piscină şi în ocean, prind crabi pe plajă, învaţă să „bată caracatiţa în nisip”, iar în weekend-uri fac diverse excursii pe insulă, snorkeling, înoată cu broaştele ţestoase.

De când au ajuns în Zanzibar n-au mai mâncat carne, dieta familiei fiind bazată în special pe peşte, fructe de mare, multe legume şi fructe. Consideră că în ţară ar fi trebuit să cheltuie o avere pe toate acestea, pe când în Zanzibar kilogramul de ton este 4 dolari, kingfish - 5 dolari, creveţi jumbo - 18 dolari, homar - 15 dolari, caracatiţa - 3 dolari. Când doresc pizza sau alte mâncăruri europene, se duc în Nungwi, în cea mai turistică plajă, şi acolo găsesc de toate. 

“Mâncăm sănătos de nevoie”

„De nevoie, cum s-ar zice, mâncăm foarte sănătos, mâncare naturală, neprocesată. Încercăm să ne trezim la răsărit, pe la 6 dimineaţa, care este superb aici. Alergăm pe plajă, facem mişcare, şi apoi fiecare îşi începe programul - copiii şcoala, iar noi serviciul. 

Pe copii îi văd că se dezvoltă frumos. Au învăţat să nu se mai sperie de orice vietate. Dacă în prima zi când au văzut o şopârlă în cameră plângeau şi spuneau că dorm afară, acum au două şopârle, Samanta şi Mimi. Acasă nu intrau în baie când vedeau un păianjen mic, acum dacă văd o tarantulă se distrează. Când au fost în satul învecinat au văzut că doar două case din tot satul au curent, în rest toţi locuiesc la lumina soarelui şi a lumânării, că scaunul şi masa sunt un lux, fiind rar întâlnite printre localnici.

Că există ocupaţii interactive şi în afară de PlayStation 4, şi ultimele jocuri apărute. Eu sunt mai liniştită. Am timp pentru mine, citesc, învăţ - particip la foarte multe cursuri online -, stau pur şi simplu singură şi gândesc, merg la masaj, înot ... Trăiesc viaţa. Acest lucru îl simt abia acum. Până acum eram într-o cursă continuă, şi totul era lăsat pe altă dată. Dar viaţa îşi continuă cursul, anii trec, şi fericirea pe care credem noi că o vom trăi când vom bifa punctele de pe lista noastră de realizări este o iluzie. Fericirea este acţiunea de a merge pe drumul pe care îl parcurgi în viaţă ca să ajungi la realizările de pe listă. Realizarea scopului, a ţelului, nu este fericirea în sine. Este doar o remunerare pentru starea de fericire pe care o trăieşti”, ne-a mai spus Aneta Jechiu.

Cum a ajuns la Iaşi

S-a născut în Nisporeni, Republica Moldova. În România este din 2005, respectiv din clasa a 9-a. „Am terminat liceul în Constanţa. În Iaşi venisem pentru câteva luni la sora mea, dar lucrurile se întâmplă deseori nu cum ne dorim noi, ci spre binele nostru, şi aşa am rămas şi am locuit aici 12 ani. Mi-am dorit foarte mult să plec la facultate în Franţa, dar, pentru că mi-a fost refuzată viza de cinci ori, am rămas în Iaşi. Din «greşeală» am făcut un curs de unghii, pentru a avea bani de tramvai măcar. Nu de alta, dar mă cunoşteau toţi controlorii din oraş probabil (râde, n.r.). Şi aşa am ajuns să fac o afacere din ceea ce iubeam cu adevărat să fac, adică unghii frumoase.

De aici şi denumirea brandului Annette, care acum când pricep puţin marketing înţeleg cât de greşit este, dar pentru mine, la 20 ani, era o particică de vis realizat, să fiu Annette. Visam că voi ajunge în Franţa, şi numele meu Aneta va suna franţuzeşte Annette. În 12 ani, în Iaşi am reuşit să deschid şi să închid cinci saloane, am accesat fonduri europene şi am deschis un Centru Spa de 450 mp, am născut 3 copii, şi într-o bună zi am conştientizat că nu administrarea salonului mă împlineşte, ci postura de formator. Chiar iubeam să predau cursuri de manichiură şi construcţie de unghii”, ne-a relatat ea, adăugând că de Crăciun se împlinesc 4 ani de când face şi formare.

Şcoală de formatori

„În această perioadă am reuşit să pun bazele uneia dintre cele mai mari şcoli de manichiură şi pedichiură din România. Personal, nu mai predau cursuri fizice de mai bine de un an, dar am reuşit să formez o echipă de patru formatori de top, care susţin cursuri în cadrul şcolii Annette Nails.

În paralel cu şcoala activează un magazin fizic şi online de produse pentru tehnicieni. În ultimul an am dezvoltat platforma online de cursuri, de care sunt foarte mândră. A fost un proiect de câţiva ani până am găsit varianta optimă de automatizări. Acum am plecat spre Zanzibar. A existat la început frica că poate, eu şi soţul, nu vom putea controla firma, că vom lăsa munca de-o viaţă şi vom pleca pentru o perioadă lungă. Dar totul merge foarte bine, toată lumea ştie ce are de făcut şi se descurcă de minune. Nu ştim când ne vom întoarce acasă...”, îşi încheie optimist povestea Aneta Jechiu. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Lăsaţi selecţionerii în pace

Nicolae GRECU

Lăsaţi selecţionerii în pace

Din 2008 încoace, la naţională a fost o permanentă foşgăială browniană, o revoluţie permanentă troţkistă, din care n-a ieşit nimic bun.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (I)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (I)

Autorul reia seria de foiletoane dedicate amintirilor din copilărie. De data aceasta, mecanismul nostalgic este focalizat spre iniţierea în arta umilă a pescuitului cu undiţa.

Maica Siluana, aşa cum... ne-a cunoscut

pr. Constantin STURZU

Maica Siluana, aşa cum... ne-a cunoscut

O ştiam cu mult înainte de a o întâlni. În 1997, tânărul ieromonah Nichifor Horia, actualmente PS Nichifor Botoşăneanul, îmi încredinţa, spre lectură şi zidire, un manuscris. Era povestea unei convertiri, cu însemnări de jurnal, cu multe reflecţii şi zbateri existenţiale. În fapt, o adevărată spovedanie. Semna cu pseudonim nu pentru că nu avea puterea asumării unei mărturisiri publice, ci pentru că nu dorea să atragă atenţia asupra ei. În pofida discreţiei, avea să devină din ce în ce mai cunoscută.

Online în pandemie

Ciprian IFTIMOAEI

Online în pandemie

Statistici privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

pulspulspuls

Poveste de sară pentru micuţi, cu zâne blonde şi miliardari de la cumătrie

Poveste de sară pentru micuţi, cu zâne blonde şi miliardari de la cumătrie

Ehehee, dragilor, oare cum să facem noi şi să dregem pe azi, uichend fiind, să nu vă plictisim sau încrunţim frunţile tot cu nărozii din politichii, ci doar cu mondenităţi locale şi vesele, dar nici să ne depărtăm prea tare de subjectul zilei, ăla pentru care mulţi nădragi tremură de vreo două zile pe la palatul cel roznovan, dar şi mai jos, spre sediul din Podu Roş (hop: iaca şi rima!)? 

Caricatura zilei

Răposat reclamant

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.