În Iaşi se lucrează la acreditarea a încă patru produse tradiţionale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

În Iaşi se lucrează la acreditarea a încă patru produse tradiţionale

GALERIE
produse traditionale, DAJ, sedinta (1)produse traditionale, DAJ, sedinta (2)produse traditionale, DAJ, sedinta (4)
  • produse traditionale, DAJ, sedinta (1)
  • produse traditionale, DAJ, sedinta (2)
  • produse traditionale, DAJ, sedinta (4)
- +

Până în prezent, în judeţ au fost acreditate ca fiind tradiţionale nouă produse.

Noile condiţii prin care un produs ajunge să fie înregistrat ca produs tradiţional dau bătăi de cap producătorilor ieşeni care fac în propria bătătură dulceaţă, zacuscă, plăcinte, produse din carne ori lactate. Pentru a ajunge să le vândă prin magazine ori la târguri, aceste produse trebuie să aibă acreditare de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Iaşi (DAJ) şi să îndeplinească condiţiile din ordinul 724/2013 privind produsul tradiţional. În prezent, la noi în judeţ există nouă produse acreditate şi patru în curs de acreditare. Conform legii, un produs tradiţional înseamnă „un produs alimentar fabricat pe teritoriul naţional pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii”.
 
În cadrul unei şedinţe care a avut loc ieri la DAJ şi la care au fost prezenţi toţi şefii de instituţii publice, în frunte cu prefectul, s-a discutat despre etapele prin care trece un produs pentru a putea fi acreditat. „În 2013 existau pe ţară 4.400 de produse tradiţionale, însă ajunsese să primească atestat şi procesatorii mari, aşa că s-au retras toate. Acum este mai dificil să obţii un astfel de atestat, în 2018, în toată ţara, există doar 600 de produse tradiţionale. Colaborăm bine cu Suceava, care are 24 de produse şi Neamţul, care are 16. Condiţiile sunt mai stricte, reţeta trebuie să aibă vechime de 50-60 de ani, cantitatea să nu depăşească 400 kg/litri pe zi, cu excepţia procesării pâinii şi produselor de panificaţie, care nu trebuie să depăşească 800 kg pe zi”, a precizat Laurenţiu Precup, şeful DAJ Iaşi.
 
La noi în judeţ s-au acreditat până în prezent dulceaţa de nuci, zacusca de ghebe, zacusca de hribi şi zacusca de gogoşari şi vinete „Pofta focului”, produse de Gica Neamţu din Vişani, plăcintele „Poale în brâu” şi alivanca de la Cabană, păstramă de oaie de la Cimpoieşu şi chişca moldovenească şi chişca cu orez de la Marcel. Sunt în proces de acreditare produsele pastramă de porc coaptă, ceafă de porc afumată şi coaptă şi slăninuţă afumată, toate de la Fabrica de Fum şi produsul de panificaţie de la „Pâine cu Maia”. „Cel mai mare avantaj este protecţia pe care o asigură un astfel de produs, recunoscut la nivel naţional sau internaţional. Produsul respectiv nu mai poate fi copiat şi denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva. Prin această certificare naţională ne protejăm şi ne facem cunoscute anumite produse care au o istorie de ani buni, pe care nu le lăsăm să se piardă şi, mai mult, protejăm economia  rurală din care provinEste o tendinţă care s-a dezvoltat la nivel internaţional, nu numai în România. E o formă de răspuns la produsele similare pe care le găsim în supermarketuri. Pe piaţa consumatorilor se observă o atracţie faţă de produsele mai puţin industrializate, faţă de acele alimente care sunt fie obţinute în cantităţi mai mici, fie răspund unor cerinţe de nişă”, a mai precizat directorul DAJ. La finalul evenimentului a avut loc o degustare a produselor enumerate mai sus, în prezenţa micilor procesatori.  „În ceea ce priveşte produsele tradiţionale, Iaşul are o evoluţie timidă. Potenţial însă există”, a concluzionat Marian Şerbescu, prefectul judeţului Iaşi.
 
Pentru ca un produs să fie tradiţional, numele lui trebuie să fie unic, trebuie să aibă descrisă metoda de producţie veche de generaţii, caietul de sarcini trebuie să fie însoţit, printre altele, şi de buletinul de analiză al produsului, fişa echipamentelor de producţie, schiţa spaţiului şi certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului. De la DAJ, dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii pentru înscrierea în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale, apoi se eliberează documentul „Atestat produs tradiţional”.
 
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.