Milioane pe semnătură: aleşii ieşeni cheltuiesc jumătate din banii birourilor parlamentare după bunul plac

 Potrivit surselor ZDI, în unele cazuri, banii „pe semnătură”, aşa cum alintă parlamentarii acest tip de venit, nu sunt cheltuiţi în mod neapărat pentru cabinet. Cel mai relevant exemplu ne-a fost relatat de un fost angajat al unui cabinet: parlamentarul ar fi semnat că a cheltuit fondurile, dar banii încasaţi ar fi fost puşi la „ciorap” pentru campanii electorale sau ar fi alimentat conturile partidului sub formă de donaţie. Important: banii „pe semnătură” nu fac obiectul vreunui control, legea prevede doar declaraţia de propria răspundere. Într-un an, în cazul parlamentarilor ieşeni, suma totală „pe semnătură” ajunge la peste 2,8 milioane lei (circa 500.000 euro), iar dacă ne referim la nivel naţional, atunci deputaţii şi senatorii cheltuiesc anual peste 78 milioane lei (peste 15 milioane euro) doar în baza unei declaraţii pe proprie răspundere.

Din ce este formată suma forfetară

Fiecare deputat sau senator are dreptul la o sumă forfetară care ajunge la peste 28.000 lei/lună pentru organizarea şi funcţionarea cabinetelor parlamentare. O cotă de până la 50% din această sumă poate fi cheltuită în baza unei simple declaraţii. În general, tendinţa parlamentarilor ieşeni este de a profita la maximum de această facilitate.

Pentru ceilalţi bani trebuie aduse acte doveditoare care să justifice cheltuieli precum: personal, chirie (şi utilităţi), prestări servicii şi obiecte de inventar (achiziţii care rămân, teoretic, în patrimoniul Parlamentului). Dar, suma forfetară aferentă cabinetului nu este singurul venit al unui parlamentar: fiecare dintre aceştia are dreptul la o indemnizaţie lunară şi alte cheltuieli făcute de acesta (cazare în Capitală, transport, diurne), inclusiv deconturi pentru plecări în străinătate. Din acest punct vedere, unui deputat ieşean i s-au decontat, în medie, 1.000 euro/zi, pentru o călătorie recentă, de 10 zile, în străinătate, dar, despre cât de „plimbăreţi” sunt parlamentarii ieşeni, vom relata într-o ediţie viitoare. Cumulând toate sursele de venituri aferente unui parlamentar, cheltuielile lunare ale statului pentru un deputat sau senator sunt în jur de 50.000 lei, în funcţie de activitatea fiecăruia.

Potrivit analizei ZDI, dintre cele 3,9 milioane lei pe care parlamentarii ieşenii le-au încasat din suma forfetară în primele 9 luni ale anului, 46% au fost bani cheltuiţi „pe semnătură”, 28% au reprezentat cheltuieli de personal, 20% au fost contracte de prestări servicii, 5% chirie (inclusiv utilităţi), iar 1% obiecte de inventar. Acest lucru arată că parlamentarii ieşeni preferă să cheltuiască jumătate din banii forfetari fără a oferi prea multe explicaţii. Cu câteva excepţii notabile, activitatea parlamentarilor ieşeni este una destul de ştearsă, încă de la începutul actualei legislaturi. Iar cei care sunt activi din punct de vedere public sunt cu gândul la alegerile din 2024.

Ce tipuri de cheltuieli pot fi făcute pe proprie răspundere

Foşti şi actuali consilieri în cabinete parlamentare au declarat pentru ZDI că suma aferentă declaraţiei pe proprie răspundere este utilizată, în special, pentru cheltuieli de protocol şi achiziţii de bunuri pentru funcţionarea cabinetului. În unele cazuri, ni s-a relatat faptul că banii „pe semnătură” mai sunt cheltuiţi pe servicii pentru care parlamentarul nu a depus în timp util deconturile la instituţie. „Declar pe propria răspundere că în luna …… am efectuat, conform art. 12 din Normele privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare pentru cheltuielile de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, cheltuieli pentru: furnituri de birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere, în sumă totală de ……….. lei”, acesta este declaraţia pe proprie răspundere depusă de fiecare parlamentar. Niciun alt act doveditor nu este necesar pentru justificarea sumei care poate ajunge la peste 14.000 lei/lună (sumă similară cu indemnizaţia lunară minimă a unui deputat), iar ideea unui control financiar nu există.

Tipurile de cheltuieli care apar în lege nu ar fi respectate de toţi parlamentarii. De exemplu, surse ZDI au arătat că unii aleşi preferă să semneze pentru acei bani, cu toate că nu-i cheltuie în scopul declarat. Astfel, în unele cazuri, fondurile pot alimenta conturile partidelor sub formă de donaţie. De asemenea, banii „pe semnătură” pot fi folosiţi de parlamentari şi pentru a-şi dubla, eventual, salariul lunar (indemnizaţia): legea nu-i obligă pe parlamentari să ţină o evidenţă a cheltuielilor „pe semnătură” astfel că banii sunt la dispoziţia demnitarului fără teama unui control financiar sau de altă natură.

Topul parlamentarilor cheltuitori „pe semnătură”

În topul parlamentarilor ieşeni care chetuiesc cei mai mulţi bani „pe semnătură” sunt Cosette Chichirău (USR), Vasilică Toma (PSD), Alexandru Muraru (PNL), Marius Ostaficiuc (PSD) şi Alexandru Kocsis (FD). Fiecare dintre aceştia a cheltuit, „pe semnătură”, în primele 9 luni ale anului, o sumă totală de peste 120.000 lei. În top, cu o sumă de peste 100.000 lei, urmează Silviu Macovei (PSD), Sorin Năcuţă (PNL), Filip Havârneanu (USR), Cristian Ivănuţă (AUR), Diana Şoşoacă (indep.) şi Vasile Cîtea (PSD). Sub ultimul prag financiar menţionat, figurează Mihail Albişteanu (AUR), Marius Bodea (USR), Cristinel Berea (USR), Maricel Popa (PSD), Monica Berescu (USR) şi Liviu Brătescu (PNL). Exceptându-l pe Brătescu, care a devenit senator în luna iunie 2022, cea mai mică sumă cheltuită „pe semnătură” în primele 9 luni este de aproape 65.000 lei în cazul Monicăi Berescu.

Parlamentarii ieşeni au angajat 50 de persoane care veghează la buna funcţionare a cabinetelor, dar despre rolul acestor consilieri şi cine sunt ei vom relata într-o ediţie viitoare. Informaţiile financiare prezentate mai sus au fost prelucrate de ZDI în baza datelor furnizate, la solicitarea ZDI, de către Camera Deputaţilor şi Senat. În unele luni, aşa cum a rezultat din situaţiile trimise de către Parlament, în cazul unor demnitari, cheltuielile „pe semnătură” sunt mai mari de pragul de 50% din suma forfetară, dar acest lucru se-ntâmplă în condiţiile în care sumele necheltuite într-o lună se raportează pe luna următoare.