Numărul 2 în NATO, discurs, ieri, la Palatul Cuturii. Geoană: Iaşul poate să preia rolul de lider naţional şi regional în inovare

Sala Henri Coandă de la Palatul Culturii s-a umplut doar cu câteva minute înainte de începerea discursului oficialului NATO, românul Mircea Geoană. Rând pe rând, profesori de la universităţile ieşene, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor locale au ocupat locurile, unii discret, precum rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, prof. Tudorel Toader, care şi-a adjudecat un loc în primul rând din stânga, aproape faţă în faţă cu invitatul special al zilei. Alţii, salutând şi schimbând politeţuri cu diverse persoane. Ca prof. dr. Norina Forna, cea care, după două mandate la conducerea Colegiului Medicilor Stomatologi Iaşi, a pierdut şefia, în urma alegerilor pentru noul mandat. “Nu vă lăsaţi”, a încurajat-o o cunoscută, în aşteptarea lui Mircea Geoană. “Îi las, deocamdată. S-au ţigănit din uşă în uşă, au plătit cotizaţiile unora. Vor să o ia de la zero. Nu am să stau aşa. Dar îi las deocamdată”, s-a auzit răspunsul vag pacifist al fostului preşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi, înainte ca această să se aşeze pe un scaun tot din primul rând, în dreapta sălii.

Mircea Geoană nu s-a lăsat aşteptat. Îmbrăcat la costum, ca majoritatea celor prezenţi în sală, şi încălţat cu nişte ghete ce păreau rezistente la un marş, secretarul general adjunct al NATO avea să propună în discursul său o ţintă pentru România: „Marşul României către primele 10 economii ale Europei şi către statutul de economie dezvoltată trebuie să înceapă”. 

Până să ajungă însă la această idee, exprimată în finalul discursului, Geoană a descris contextul geo-politic şi economic, subliniind că securitatea geo-politică şi cea economică trebuie privite împreună. Motiv pentru care a pus accent pe direcţiile de dezvoltare economică pe care Iaşul, România, şi România împreună cu Republica Moldova ar trebui să le urmeze.

„Schimbări seismice de natură geopolitică transformă în mod radical nu doar competiţia strategică, dar şi geo-economia şi modelele economice la nivel european şi global. Revoluţiile tehnologice în inteligenţă artificială generativă şi de frontieră, robotică inteligentă, quantum computing, biotehnologia şi biologia sintetică, augmentarea umană, inovarea de noi materiale în afara tabelului lui Mendeleev, competiţia în spaţiu, nanotehnologie, revoluţia tehnologiilor verzi – toate deja interacţionează convulsiv şi vor transforma în mod profund şi accelerat nu doar economia şi securitatea naţională, ci însăşi societatea umană. Între economie şi securitate naţională şi între tehnologie şi societate, omenirea îşi caută frenetic un nou echilibru”, a observat secretarul general adjunct al NATO, care a subliniat de mai multe ori în timpul discursului importanţa anticipării schimbărilor. Articulat şi cu platformă, discursul i-a făcut pe unii să se gândească că au în faţă un viitor candidat la alegerile prezidenţiale, sau poate chiar pe viitorul preşedinte al României, după alţii.

“Ca de fiecare dată în istorie, naţiunile care anticipează şi îmbrăţişează schimbarea vor ieşi drept învingători, iar cele care, din miopie politică sau incapacitate intelectuală şi strategică, vor persevera în perpetuarea status-quo-ului sau vor alege calea progresului incremental, pas cu pas, riscă să fie strivite de magnitudinea acestei enorme transformări”, a continuat Mircea Geoană.

“Pas cu pas” – a şoptit vecinul meu de scaun, generalul în rezervă Vasile Roman, semn că şi el era unul dintre cei care se gândeau la sloganul PNL.

“-Ceea ce spun nu are legătură cu alegerile…”, şi-a continuat Mircea Geoană chiar în acel moment speech-ul, de parcă ar fi auzit gândurile celor prezenţi. S-a referit însă la paradoxul românesc: ţara nu a cunoscut niciodată în istorie un moment mai favorabil ca acum, când securitatea îi este asigurată de NATO şi este şi “a celui mai interesant experiment politic din istorie – Uniunea Europeană”. „Şi totuşi, ţara se goleşte de tineri, economia creşte însă nu produce dezvoltare, inegalităţile să adâncesc, Statul român pare tot mai disfuncţional şi nepregătit pentru a face faţă acestei complexităţi în creştere exponenţială, neîncrederea cetăţenilor în instituţii şi viitorul ţării atinge cote abisale”.

Concret, Geoană vede importantă regândirea rolului şi funcţionalităţii statului: „Formele fără fond trebuiesc evacuate fără întârziere din cultura politică românească. Modul de funcţionare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocraţia şi competenţa trebuie să înlocuiască în viaţa publică a cetăţii actuala politică de clan şi cumetrie”.

• Pentru economie şi societate, reinventarea văzută de Geoană, un “New Deal românesc”, ar trebui să pună accent pe solidaritate, responsabilitate şi simţ comunitar şi crede că aceasta se poate realiza pe trei direcţii:
• Printr-un plan numit “Provincia la Putere”, “stimulând dezvoltarea nu doar a oraşelor mari, dar şi a celor mici şi mijlocii şi a mediului rural”.
• Punând accent pe inovare şi susţinând inovaţia în toate domeniile, de la politică şi economie, până la educaţie, sănătate şi securitate: „România poate şi trebuie să devină o adevărată Innovation Nation. Iar Iaşul poate să preia rolul de lider naţional şi regional în această sferă în care se vor decide învingătorii şi învinşii Marii Transformări. Digitalizarea accelerată şi integrală a Statului, economiei şi societăţii reprezintă un Şantier Naţional de maximă urgenţă”, iar „România poate deveni un campion al democraţiei digitale şi al răspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confruntă zonele şi segmentele de public sărace şi vulnerabile, inclusiv şi în special copiii de la ţară şi oraşele mici şi din comunităţile rroma”.
• România – o Poartă a Europei de Comerţ, Transport şi Investiţii – este cea de-a treia direcţie de dezvoltare, aşa cum o vede Mircea Geoană, cel care refuză să răspundă la întrebări legate de o posibilă candidatură a sa la funcţia de preşedinte al României.

“În alte cuvinte, să ne punem întreaga geografie la treabă”, şi-a îndemnat Geoană auditoriul, fixând nişte ambiţii clare:

• “Marşul României către primele 10 economii ale Europei şi către statutul de economie dezvoltată trebuie să înceapă”. 
• „România trebuie să devină nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci şi campioana unui nou Coridor Economic şi de Securitate Nord-Sud şi Est-Vest”.
• Şi administraţia românească va trebui să se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. (…) A7, ce traversează ţara de la Sud la Nord şi coincide cu coridorul IX trans-european, A8 între Chişinău, Iaşi şi Târgu Mureş, A13 legând Bacăul de Transilvania. Sau Timişoara de Belgrad, către Balcani şi Adriatică”.
• „Iar Iaşiul şi Moldova, de ambele părţi ale Prutului, trebuie sa îşi împlinească destinele. Provincia la Putere va reprezenta şi o reparaţie morală, politică şi economică a contractului între Bucureşti şi Iaşi, la momentul Unirii Principatelor. Sunt convins că românii de acasă şi cei de afară, împreună, vom ajunge acolo unde ne este locul”.

Întrebările participanţilor la dezbatere şi la cele ale jurnaliştilor nu l-au surprins pe secretarul general adjunct al NATO, care a găsit răspuns în aceeaşi notă cu ideile exprimate în discurs, a ascultat propunerea unei pensionare – de a fi introduse lecţii despre pace în programa şcolară – şi a refuzat să-i răspundă “Mistreţului” – fostul primar al comunei Schitu Duca, Mihai Mihalache, numit astfel de către foştii colegi de partid din PSD. Deşi se anunţase că întrevederea s-a terminat, şi nu i s-a mai înmânat microfonul pentru a se adresa, Mihalache a dat glas întrebării mute din public: „Veţi candida la alegerile prezidenţiale?”

Geoană a fluturat din mână şi s-a îndreptat spre jurnalişti, cărora le-a vorbit în special de relaţia dintre România şi Republica Moldova:

• „Iaşul are o poziţie excepţional de relevantă, strategic şi economic, pentru flancul estic al NATO, şi am ţinut să transmit un mesaj de ambiţie şi de încurajare de a lucra împreună cu vecinii noştri din Republica Moldova şi Ucraina, care au o şansă foarte bună să vină alături de noi în Europa, ceea ar însemna că promisiunea neonorată de la Unirea Principatelor, în care Moldova să aibă o şansă egală cu Bucureştiul să se dezvolte, ar putea să devină în sfârşit realitate”.
• „Este obligatoriu să putem să creăm infrastructură care să lege Republica Moldova şi Ucraina de Europa prin România, evident şi prin Polonia, prin Slovacia, prin alte destinaţii cu funcţie de geografie. Dar, cel puţin, acest arc de la Cernăuţi, Chişinău, Odesa, cel puţin, este o zonă pe care România, în mod natural, datorită geografiei şi influenţei sale, trebuie să-şi propună să o acopere şi să contribuie la dezvoltarea ei”.
• „Republica Moldova este o ţară care are o şansă istorică de a evada din blestemul geografiei. Pentru mine, nu doar ca român, dar ca lider al NATO, este extrem de important proiectul doamnei preşedinte Maia Sandu, şi cred că e al marii majorităţi a cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent ce limbă vorbesc acasă. Eu cred că, dacă ai de ales între a trăi în Europa sau de a trăi într-un sistem de tip rusesc post-sovietic, cred că alegi Europa. Este un lucru în care cred şi sper din inimă ca la Consiliul European de peste câteva zile liderii europeni să urmeze avizul favorabil al Comisiei Europene, să înceapă negocierile de aderare pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina. Eu sunt absolut convins că obiectivul propus de preşedinta Maia Sandu – “Republica Moldova în UE în 2030” – este un proiect realizabil. Nu uşor, dar realizabil”.

De la Iaşi, Mircea Geoană a plecat la Aerostar Bacău, compania românească pregătită că semneze un contract de colaborare cu Derco Aerospace (parte a grupului american Lockheed Martin), având ca obiect transferul tehnologic pentru reparaţiile de nivel D ale echipamentelor avionului F-16: “Voi merge în continuare la Bacău, la Aerostar, împreună cu industria aeronautică românească şi cu partenerii noştri americani pentru a putea stimula şi acolo o industrie militară de ultimă generaţie şi într-o altă parte importantă a Moldovei româneşti. Eu încurajez, la NATO, o adevărată renaştere a industriei de apărare în ţări cum este şi România. Deci, dacă tot investim mult pentru apărare, este absolut firesc ca şi ţările din această parte Europei să poată să profite, să se modernizeze, dar să şi creeze locuri de muncă şi să conteze inclusiv pe piaţa exporturilor de echipamente bine. (…) Aerostar este partea a ceea ce eu numesc Valea Aviaţiei. Avem patru zone în România care pot, şi trebuie să fie puse în valoare mai mult. La Ghimbav, în zona Braşovului, e istorie veche, tradiţie veche. La Bucureşti, cu multe entităţi de acest gen, inclusiv INCAS-ul, cercetarea aerospaţială a României, şi la Craiova, unde încă există elemente de competitivitate care pot fi puse în valoare. Eu am mare încredere că şi în industria de apărare, şi în industriile cu dublă întrebuinţare, România poate, şi trebuie să joace un rol mai bun”.

Geoană a evitat şi întrebările jurnaliştilor referitoare la planurile personale privind traseul politic viitor şi, flancat de staff şi de prof. dr. Norina Forna pe de o parte, şi de pensionara care propune lecţii despre pace pe de altă parte, şi-a croit drum către maşină. În urma lui, pensionara îşi flutura mâna în semn de despărţire prietenoasă de reprezentantul NATO, care, spre dezamăgirea unora, nu şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024.