Conform raportării CNSCBT, trendul  cuprinde mai multe judeţe ale Moldovei care se află în fruntea clasamentului realizat în funcţie de cele mai multe cazuri confirmate în intervalul menţionat. Judeţe vecine Iaşului, precum Vaslui, Neamţ şi Bacău, ocupă primele poziţii în evidenţa realizată de centrul bucureştean. Potrivit medicilor infecţionişti, posibile explicaţii pentru creşterea bruscă a numărului de cazuri pot fi scăderea temperaturilor, prezenţa copiilor în colectivităţi în care a circulat virusul rujeolic şi inclusiv faptul că mamelor pacienţilor nu s-au vaccinat la timp.

Locul 3 pe ţară la cazuri noi

Ultima raportare la nivel naţional a cazurilor de rujeolă situează Iaşul pe poziţia a treia după numărul de cazuri noi depistate în zilele lucrătoare de săptămâna trecută. În intervalul 4-8 decembrie, analizele de laborator au confirmat 14 cazuri noi de rujeolă în judeţul Iaşi. Potrivit medicilor de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Paras­cheva“, cu toate că numărul îmbolnăvirilor este în creştere, momentan, în judeţul Iaşi nu s-au înregistrat decese la bolnavi cu rujeolă. „În judeţul Iaşi sunt în jur de 80 de cazuri de rujeolă confirmate de analizele de laborator, dar niciun deces la pacienţi cu acest diagnostic. Printre observaţiile mai recente pot spune că avem des cazuri de rujeolă la bebeluşi sub un an, nevaccinaţi conform schemei naţionale de vaccinare. Avem cazuri chiar la bebeluşi sub şase luni, situaţie care arată, pe de o parte, că acei copii au ajuns în colectivităţi cu risc, cum sunt triajul sau compartimentul de primire urgenţe, şi pe de altă parte, că inclusiv mamele lor nu au fost vaccinate la timp“, a arătat profesorul Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi. Dacă judeţul Iaşi se află pe locul trei în ultima evidenţă a CNSCBT privind situaţia rujeolei la nivel de ţară, judeţele vecine ocupă, la rândul lor, poziţii fruntaşe. Vasluiul ocupă primul loc în clasamentul judeţelor în care s-au înregistrat cele mai multe cazuri de rujeolă, cu 26 de cazuri noi, Neamţul se situează pe poziţia a patra, după Iaşi, cu 12 cazuri noi, iar Bacăul se poziţionează pe locul şapte, cu cinci cazuri noi.

„Faptul că în ultima săptămână au fost confirmate mai multe cazuri în judeţele din Moldova nu este neapărat o întâmplare. Trebuie subliniat că, odată cu scăderea temperaturilor, nu­mărul cazurilor de rujeolă creşte. Virusul se răspândeşte cu o altă rapiditate în sezonul rece. În plus, dacă temperaturile scad în continuare, nu este exclus să avem din ce în ce mai multe cazuri confirmate în perioada următoare. Dacă la răcirea vremii adăugăm şi faptul că în perioada sărbătorilor populaţia se mişcă dintr-un judeţ în altul, în concedii, excursii sau vizite, atunci creşterea numărului de cazuri nu ar trebuie să ne surprindă“, a mai precizat medicul. La Spitalul de Boli Infecţioase ultima internare a unui bebeluş cu suspiciune de rujeolă a fost înregistrată marţea trecută. Un copil din judeţul Botoşani a fost transferat la Iaşi cu o situaţie complicată, însă după câteva zile starea pacientului s-a îmbunătăţit. În clasamentul CNSCBT, până la poziţia a zecea după cele mai multe cazuri de rujeolă confirmate în ultima săptămână, se mai regăsesc judeţe precum Ialomiţa, Braşov, Mureş, Ilfov, Giurgiu şi municipiul Bucureşti.

Rujeola este o infecţie virală cauzată de virusul rujeolic. Simptomatologia se dezvoltă, de obicei, după opt zile de la expunerea la virus. Simptomele iniţiale cuprind febră, tuse persistentă, secreţii nazale, uneori diaree. Ulterior, apar pete mici de culoare alb-gri în interiorul gurii, urmate de o erupţie cutanată. Petele mici şi roşii apar mai întâi la nivelul feţei şi apoi cuprind tot corpul. La nivel naţional, de la debutul epidemiei de rujeolă până în prezent s-au înregistrat 36 de decese în rândul bolnavilor. Până pe 8 decembrie, în ţară s-au raportat 10.116 de cazuri de rujeolă.