„Sunt și alergii întârziate, sensibilizări prin alte mecanisme care pot apărea, într-adevăr, la ore și zile după; deci în momentul în care se văd semnele unei alergii, medicul este ca un detectiv care lucrează adesea cu foarte puține elemente ce ar putea ajuta. Toată lumea vine la alergolog să întrebe «de ce are?» acele alergii, dar ca să răspundem «la ce este alergic?» trebuie să căutăm acul în carul cu fân. Detectarea exactă a alergenilor responsabili este de multe ori extraordinar de dificilă, iar când o găsim suntem foarte fericiți”, a precizat dr. Bogdan Stana.

Simptome diferite pentru forme diferite de alergie

Expertul a precizat că șansele ca un copil să fie alergic cresc dacă și părinții au, la rândul lor, astfel de sensibilități la nivelul organismului. Practic, dacă unul dintre părinți este alergic, atunci copilul are până la 40 – 50% șanse să fie la rândul său alergic, dar nu obligatoriu la același lucru. Medicul spune că situația se schimbă dacă ambii părinți sunt alergici: atunci șansele cresc la peste 70, chiar 80%.

„Atunci când discutăm cu părinții îi întreb pe ei dacă sunt sau nu alergici și dacă se știu alergici, la ce sunt. Găsim adesea adulți de peste 25, 30, chiar 40 de ani care spun că știu că sunt alergici, dar nu știu exact la ce. Fiindcă sunt șanse și ca copilul lor să fie alergic, noi trebuie să căutăm acest alergen, ceea ce este o provocare pentru noi. Este important ca părintele să știe ce înseamnă asta: cum se manifestă alergia, cum funcționează acel răspuns imun exagerat în funcție de locul unde apare”, a declarat dr. Bogdan Stana.

Conform acestuia, simptomele unei alergii respiratorii se manifestă ca o serie de dificultăți în respirație, așa-numitul „wheezing”, un șuierat cu funcție respiratorie și saturație scăzute. Alergiile digestive se manifestă prin dureri abdominale, modificări de scaun; când este identificat și înlăturat alergenul, lucrurile revin la normal în trei-patru zile.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 5

Alergiile cutanate pot apărea și de la detergenți sau contactul cu diferite substanțe, e momentul în care apar leziuni eritematoase, iritații la nivelul pielii, care dau și mâncărimi.

„Trebuie atenție suplimentară dacă ambii părinți sunt alergici la un anumit lucru. Nu înseamnă că, automat, și copilul va fi alergic, dar e recomandată evitarea acelui alergen de către copil, la început, pe cât posibil, pentru că există în alergii și un procent genetic care nu poate fi neglijat”, a mai punctat specialistul.

dr. Bogdan Stana

„Sistemul imun funcționează ca un agent de securitate”

Totuși, ce este o alergie și de ce apare aceasta la copii? Dr. Bogdan Stana punctează faptul că alergia este, de fapt, răspunsul imun exagerat al organismului la un stimul extern, care poate fi orice din afara corpului. La copilul mic, alergia este de tip „înnăscut, haotic”, până la vârsta de 3-5 ani, când devine un răspuns adaptativ, încercând să asimileze elementele externe. Când copilul este foarte mic, răspunsul imun este haotic în sensul că este prea mult, când nu e nevoie, la un stimul alimentar spre exemplu, și prea puțin atunci când ar fi nevoie de mai mult, dar nu este, cum ar fi la o infecție virală.

„Sistemul imun funcționează ca un agent de securitate, când vede ceva ca «non-self», din afara corpului, care nu aparțin organismului, atunci generează răspunsuri de tip alergic și activarea sistemului imun se produce instant. Dar diferă de la caz la caz – la alergia cutanată, spre exemplu, sunt unii copii care de la o banală înțepătură de țânțar fac papule pe piele de doi centimetri, așa numitele «blânde», în timp ce alții fac o chestie mică care dispare în 30 de minute”, a menționat dr. Bogdan Stană.

În cazul alergiilor intestinale, ele apar la contactul mucoasei intestinale cu o structură, poate să fie și o proteină, cum ar fi alergia la proteina din laptele de vacă. Dar medicul spune că la alergiile alimentare există noțiunea de dobândire a toleranței, care se întâmplă odată cu vârsta. Răspunsul imun devine adaptativ, astfel că, pornind de la exemplul proteinei din lapte de vacă, învață că aceasta nu este nocivă și o acceptă.

De aceea medicii le spun părinților că, în marea majoritate a cazurilor, alergiile la copii au șansa să treacă.

„Alergia este tranzitorie în 90% din cazuri. Rămân doar cei cu adevărat alergici și la care se impun restricții alimentare. Poate fi vorba de restricții alimentare destul de severe, dar de la un moment dat se poate încerca testarea toleranței și introducerea treptată. Eu le dau părinților următorul exemplu: imaginați-vă un stâlp de beton și până la 3-4 ani betonul nu s-a uscat. Dar apoi devine, într-un fel, mai adult sistemul imunitar și după acea vârstă ar trebui să încercăm să obținem toleranță. Dar dacă persistă după 5-6 ani, atunci e o alergie și orice fel de astfel de alergie persistă toată viața”, a punctat dr. Bogdan Stana.

Cele mai întâlnite alergii la copii: respiratorii și alimentare

Medicul a menționat că alergiile pot fi grupate în patru tipuri, în funcție de mecanismul lor, chiar dacă în literatura științifică sunt mult mai detaliate. Dar cel mai des întâlnite sunt alergiile alimentare și respiratorii, care de cele mai multe ori sunt reacții de sensibilitate imediată, ce apar la contactul cu alergenul cutanat. La cele alimentare reacțiile apar în cel mult 30 de minute, o oră, după ce copilul a ingerat alimentul. La cele respiratorii, în contact cu aero-alergenul, reacțiile apar în câteva minute și se manifestă cu diverse simptome.

„Spre exemplu, dacă vorbim de un copil alergic la praf și în sala de sport este mult praf, apare pseudocriza sau chiar criza de astm bronșic în câteva minute”, a subliniat dr. Bogdan Stana.

El a menționat că sunt și alergii întârziate, sensibilizări ale corpului prin alte mecanisme, care pot apărea la câteva ore sau zile după momentul contactului. Apoi, o altă categorie o reprezintă alergiile medicamentoase, care pot apărea și la câteva zile de la începutul tratamentului antibiotic, spre exemplu, și pot da leziuni cutanate interpretate ca leziuni în urma unor alergii alimentare.

„Acel sistem imun a fost la momentul respectiv atât de bulversat încât, deși nu a reacționat la medicament în primă fază, reacționează zilele următoare. Atunci se oprește medicamentul și se lasă sistemul imun să se liniștească. Închipuiți-vă că sistemul imun este ca suprafața unui lac. El stă și e pregătit să reacționeze, dar când apare un alergen, apele se tulbură (la infecții e la fel). Trebuie lăsat, după o agresiune infecțioasă, imună etc., să se liniștească ca să fie eficient și corect în eficiența lui la o problemă ulterioară”, a mai specificat dr. Bogdan Stana.

Nu există un test care să identifice de unul singur o alergie

Nu există un test sau o baterie de teste care să spună 100% că o manifestare cutanată, digestivă sau respiratorie este provocată de o alergie. Dr. Bogdan Stana a explicat că sunt anumite teste care se fac, ce trebuie interpretate, dar nu este „ca la matematică, în sistem digital binar, 0 sau 1”. Sunt unele teste de sânge, dozări ale anticorpilor IGE, care se pot face, dar rezultatele trebuie interpretate.

Se pot face și testele cutanate, când se pun concentrații standardizate, în doze mici, de alergeni pe piele, iar dacă există o reacție alergică la nivel cutanat ea se poate regăsi și la nivel digestiv și respirator. Problema aici, explică dr. Bogdan Stana, este că nu se pot pune la copilul mic decât maximum opt alergeni. Acest tip de teste sunt însă rapide și cu rezultate exacte.

„La un moment dat avem părinți care vin și spun «vreau să faceți toate testele de alergie să văd la ce e alergic». Dar nu e posibil, pentru că diagnosticul se face în primul rând prin anamneză, când au apărut semnele de alergie, cum au apărut, iar din examen clinic se vede ce fel de alergie este, cum se manifestă, dacă e cutanată, digestivă, respiratorie, cât impietează calitatea vieții copilului. Da, testele ne ajută, dar nu sunt definitive, nu există analiză unică sau test unic”, a conchis specialistul.