Caută 
O banală mâncărime ne poate pune viața în pericol. Când trebuie să ne temem de alergii
4 MIN
Alergiile sunt trecute adesea ușor cu vederea, considerate de multe persoane ca fiind afecțiuni ușoare. Dar din ce în ce mai mulți oameni în toată lumea merg cu Epipenul în permanență la ei, pentru a-și injecta adrenalină în cazul în care sistemul imun supra-reacționează la contactul cu unul dintre alergenii pe care îl cunosc și știu că poate avea risc de șoc anafilactic.
Dar medicii din Iași cu care au vorbit reporterii „Ziarului de Sănătate” au explicat că sunt și persoane care ajung la 40 de ani cu reacții alergice, fără a ști exact ce anume le cauzează. În analiza din numărul acesta am trecut prin cele mai cunoscute forme de alergii: alimentare, medicamentoase, digestive sau produse de o înțepătură și am încercat să explicăm care sunt riscurile, cum poți preveni o stare gravă și cum poți să îți stabilești stilul de viață în funcție de diferitele restricții. Copiii sunt cei mai afectați de alergii, spun specialiștii, dar sunt și singurii care pot să le învingă.
În dosarul de săptămâna aceasta, „Ziarul de Sănătate” vă propune următoarele materiale:
Atunci când discutăm despre alergii, una dintre zonele cu cele mai mari semne de întrebare ține de copii și de potențialele alergii dezvoltate de aceștia în primii trei ani de viață, dar și după. Șef lucrări dr. Bogdan Stana, medic primar pediatru, cu competențe și în alergologie, de la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, a explicat pentru „Ziarul de Sănătate” că munca unui alergolog este similară cu cea a unui detectiv.
Pe lângă alergiile sezoniere, despre care „Ziarul de Sănătate” a scris în profunzime săptămâna trecută, medicii diagnostichează frecvent și alergii alimentare. Acestea sunt mai frecvente la sugari și copii mici, dar pot să apară la orice vârstă. La fel ca și în cazul alergiilor sezoniere, există frecvent o bază genetică în manifestările alergiilor alimentare.
Alergiile alimentare sunt adesea o corvoadă pentru cei care sunt diagnosticați cu o astfel de problemă, dar dr. Adina Rusu, dietetician autorizat, președinte al Colegiului Dieteticienilor Iași, spune că se poate trăi cu și restricții alimentare severe. Important este, explică medicul, să existe diversificare și ca nutrienții obținuți în mod normal din alimentele pe care nu mai ai voie să le consumi să îi identifici și să cauți surse alternative. Cele mai dificile sunt problemele legate de alergia sau intoleranța la gluten, atunci când apar la o vârstă adultă. Într-un interviu pentru „Ziarul de Sănătate”, specialistul explică cum putem mânca la un restaurant știind că avem alergii și care este riscul contaminării în cazul produselor cu etichete care au mențiunea „poate conține urme de…”.
Frica oamenilor de a lua medicamente noi, pe care nu le-au mai încercat, a existat dintotdeauna. Aceasta a fost exacerbată însă în pandemie de apariție vaccinurilor, de îndemnul global pentru imunizare. Iar frica aceasta a avut o componentă semnificativă, repetată obsesiv mai ales în cercurile anti-vacciniste, legată de alergiile la componentele vaccinului și la medicamentele ulterioare de tratare a COVID-19. Asta nu i-a oprit pe oameni să încerce tot felul de remedii recomandate pe Internet, fără validare științifică, dar în partea a doua a pandemiei a devenit din ce în ce mai des întâlnită explicația „nu mă vaccinez că am un teren alergic accentuat” sau direct că „sunt alergic la vaccin”.
În fiecare sezon în Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași vin din ce în ce mai mulţi pacienţi cu simptome de alergii. Cele mai multe sunt sezoniere, la ambrozie şi polenul florilor. Dar există alergii şi la înţepăturile de insecte, iar odată cu încălzirea vremii acestea se vor înmulţi, avertizează medicii.
Numărul persoanelor afectate de alergii, fie că sunt conștienți de asta, fie că nu, este unul foarte ridicat. Poate fi vorba despre alergii sezoniere, cele alimentare, medicamentoase sau provocate de înţepături de insecte sau de muşcătura unui şarpe veninos. Ele pot fi ținute sub control, tratate la timp, evaluate corespunzător, dar cel mai important este identificarea lor, după cum explică specialiștii.
