Riscul crește dacă un părinte are alergii, se dublează dacă ambii părinți sunt alergici și se triplează dacă manifestările apărute la aceștia sunt similare. „Cauzele apariției acestui tip de alergie sunt consumul de alimente considerate alergizante precum  lapte, ouă, nuci, alune, pește, crustacea, fructe de pădure sau exotice. Cea mai frecventă alergie încă din perioada de sugar este alergia la laptele de vacă. În cazul nou născuților putem vorbi și de factori de risc precum disbioza intestinală, alimentația artificială sau mixtă, consumul precoce de antibiotice, infecțiile digestive’’, a declarat Prof.dr. Evelina Moraru, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, medic primar pediatrie, alergologie imunologie și gastroenterologie.

În funcție de patogenie, simptomele pot să apară rapid după ingestia alimentului, fiind vorba de alergiile imediate sau tardive, după un interval liber. Specialistul a spus că alergiile alimentare se dezvoltă într-o dinamică evidentă, apar sau se câștigă toleranța. Pentru depistarea lor se pot face teste cutanate, teste serologice, IGE specific sau proba și contraproba alimentară.

Specialiștii atenționează că nu trebuie să confundăm alergia alimentară cu intoleranța la un anumit aliment. Din acest motiv înțelegerea diferenței dintre cele două este esențială. „Intoleranțele nu se declanșează prin mecanism imun ci prin proces chimic sau enzimatic, alergiile au mecanism alergic. De exemplu intoleranța la lactoză se face prin test genetic de intoleranță la aceasta, lactoza fiind zahărul din lapte. Alergia însă se manifestă la alergenii care sunt structuri proteice. Din acest motiv alergia la lapte nu trebuie confundată cu intoleranța la lactoză”, a punctat prof.dr. Evelina Moraru.

prof.dr. Evelina Moraru

Cum tratăm alergiile alimentare

Tratamentul alergiilor alimentare începe cu o dietă de eliminare a alimentului care cauzează alergia, cu durată variabilă, după care urmează testul de încărcare ce va conduce la prelungirea evicției sau reluarea alimentației normale. Există însă forme de alergie alimentară care pot determina șoc anafilactic.

„Aceste cazuri trebuie să beneficieze de administrare în urgență de adrenalină deoarece șocul anafilactic reprezintă o reacție alergică severă cu potențial letal cauzată de un răspuns exacerbat al sistemului imun în fața unui antigen considerat «non-self». Reacția de hipersensibilitate se instalează brutal, este dramatică și determină colaps circulator și insuficiență respiratorie acută, fiind cauzată de contactul organismului cu un alergen de obicei de origine proteică, care declanșează eliberarea de mediatori chimici în circulația sangvină. Pacientul trebuie să ajungă de urgență la spital”, a transmis prof.dr. Evelina Moraru.

Medicul a precizat că, în unitatea de urgență, șocul anafilactic se tratează prin administrarea de adrenalină, intubare, administrare de oxigen și chiar respirație mecanică, la care se adaugă tratament intravenos cu difenhidramină, hidrocortizon sau metilprednisolon. După depășirea episodului acut de reacție alergică, pacientul necesită tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reacție de hipersensibilitate majoră în viitor.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 5

„De cele mai multe ori, prevenția reprezintă cea mai buna metodă de tratament a șocului anafilactic constând în: evitarea factorilor declanșatori, purtarea în permanență în geanta sau buzunar, în cazul pacienților cu istoric de șoc anafilactic, a unui epipen sau a altui dispozitiv medical prevăzut cu adrenalină destinat pentru administrare imediată, purtarea unei brățări de atenționare. Epipenul trebuie verificat periodic să nu fie produsul expirat!”, a mai menționat medicul.

Cea mai bună prevenție pentru prevenirea alergiilor alimentare la sugari este reprezentată de încurajarea alimentației naturale și diversificarea rațională, spune prof.dr. Evelina Moraru. Cunoașterea factorilor declanșatori, o viață ordonată, evitarea expunerii la o cantitate mare de alergeni, monitorizarea prin medicii de specialitate pot fi de ajutor în prevenirea alergiilor sezoniere.

Importanța microbilor buni și organism

Dar dacă alergiile de toate tipurile sunt din ce în ce mai frecvente în rândul populației, adesea acestea sunt amestecate cu noțiuni dintr-un alt spectru. Spre exemplu, în zilele noastre auzim frecvent de microbiota sau microbiom și despre cum pot influența ele sănătatea. Specialiștii spun că primul lucru la care ar trebui să ne gândim este acela că trăim într-o lume plină de microorganisme care au evoluat în timp, care sunt într-o continuă adaptare și au un rol important în viața de zi cu zi. De „floră intestinală” am auzit frecvent vorbindu-se atunci când urmăm un tratament cu antibiotic, iar specialiștii recomandă să avem grijă la protejarea „florei intestinale” .

„Microbiota este reprezentată de totalitatea microbilor, adică bacterii, virusuri, fungi, care se află în mod natural, fiziologic, pe pielea noastră și în interiorul organismului nostru (în cavitatea orală, intestin subțire, intestin gros, aparat respirator și la nivel vaginal), iar microbiomul reprezintă totalitatea materialului genetic pe care îl are microbiota (genele microbilor ce alcătuiesc microbiota)”, a declarat dr. Raluca Cojocariu, medic primar alergologie și imunologie clinică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf.Maria” Iași.

dr. Raluca Cojocariu

Aceasta a explicat faptul că microbiota intestinală joacă un rol important în funcționarea normală a sistemului imunitar. Organismul uman nu poate funcționa fără microbiotă, cea mai mare parte a acesteia regăsindu-se la nivelul aparatului digestiv, respectiv la nivel intestinal.

Dr. Raluca Cojocariu explică faptul că „biodiversitatea si compoziția microbiotei influențează procesele sistemului imun nespecific, ulterior si pe cel adaptativ cu rol în apărarea față de patogeni și dezvoltarea toleranței imune. Aceste aspecte pot induce dereglări ale echilibrului imun și în consecință dezvoltarea unor afecțiuni alergice precum alimentare, respiratorii, autoimune, obezitate, diabet zaharat, afecțiuni neuro-psihiatrice care se pot perpetua în viața de adult”.

Copilul mic moștenește de la mamă prima protecție din viață

Sarcina este considerată o perioadă importantă pentru formarea microbiotei la sugar prin factori precum alimentația mamei, care trebuie să fie diversă și bogată în fibre pentru reducerea riscului apariției disbiozelor. Medicul atenționează că sarcina influențează microbiota maternă (cutanată, orală, respiratorie, digestivă, vaginală) care se transmite vertical la sugar; de asemenea se transmit și infecțiile materne, medicația administrată în timpul sarcinii, terenul genetic, stresul matern etc. Tipul de naștere, vârsta gestațională la naștere, alăptarea se numără printre factorii esențiali care afectează colonizarea intestinală și biodiversitatea microbiotei la nou-născut și sugar.

Care sunt sfaturile specialiștilor pentru a proteja microbiota și implicit sănătatea? Promovarea nașterii naturale acolo unde nu există situații medicale care să o contraindice, a alăptării, alimentația diversificată a sugarului. Dr. Raluca Cojocariu spune că trebuie introduse toate clasele de alimente până în vârsta de 1 an pentru că acest interval de timp reprezintă o fereastră de oportunitate imunologică. Teoria introducerii întârziate, după vârsta de un an, a alimentelor cu potențial alergen nu mai este de actualitate. Totodată, specialiștii recomandă să nu uităm de hidratare, mișcare în aer liber și evitarea antibioterapiei nejustificate, cât și limitarea carbohidraților rafinați precum făina albă sau zahărul.