anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Poetul Emil Brumaru a plecat în „rezervaţia de îngeri“

GALERIE
brumaru1
  • brumaru1
- +

În urmă cu puţin timp scrisese: „Cea mai mare spaimă  pe care o trăiesc este să nu ajung să-mi public cele 4-5 cărţi deja scrise. Trebuie să le fac doar montajul“.

Poetul Emil Brumaru, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi poeţi ai Iaşului, s-a stins în noaptea zilei de 4 ianuarie, cu puţin înainte de miezul nopţii, la vârsta de 80 de ani. Lumea culturală a Iaşului a rămas mai săracă după ce, după cum a scris Liviu Antonesei, „îngerul Emil Bru­maru s-a înălţat“, zeci de scriitori şi sute de cititori ară­tându-se îndureraţi prin mesaje pe reţelele de socializare.

Poetul a dispărut dintre noi înainte de a-şi termina proiectele, iar cu câteva zile înainte de dispariţia sa, pe 30 decembrie, menţiona pe pagina sa de Facebook că „Cea mai mare spaimă  pe care o trăiesc este să nu ajung să-mi public cele 4-5 cărţi deja scrise. Trebuie să le fac doar montajul“.

Lumea culturală, în doliu

Scriitorul Liviu Antonesei a fost printre primele persoane care au anunţat dispariţia poetului.

Acesta a publicat un text pe blogul personal la câteva ore de la moartea lui Emil Brumaru, menţionând că „În noaptea asta, cu puţin înainte de miezul nopţii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaţia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani“, a scris Liviu Anto­nesei. Acesta a povestit şi modul în care poetul ieşean a plecat „în rezervaţia de îngeri“.

„Emil împlinise de cu­rînd 80 de ani şi era într-o formă de invidiat, cel puţin aşa mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital şi supus terapiei intensive, în după-amiaza de azi (n.r. 4 ianuarie), îşi revenise, a spus poezii asistentelor, a mâncat, a glumit. După câteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă. Am sperat totuşi într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23.35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în Rezervaţia de Îngeri, aşa cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca Piţu s-a retras în păpuşoi. La revedere, nu adio, prietene. Dacã ţi-am greşit cu ceva vreodată, te rog să mă ierţi“, a mai scris Liviu Antonesei.

Zeci de alţi scriitori şi critici s-au arătat mai apoi îndureraţi după aflarea veştii dispariţiei lui Emil Brumaru, iar cititorii poeziilor sale şi-au arătat doliul publicând versuri din opera poetului.

„Sunt năuc! Ce pot să spun? Emil Brumaru s-a dus să îşi trăiască amintirile din rai! E una dintre marile şanse ale vieţii mele prietenia cu el şi îi mulţumesc pentru ea!“, a afirmat criticul Bogdan Creţu, care a relatat şi o discuţie de-a sa cu poetul.

„Mi-a spus, de curând, într-una din călătoriile noastre, cam aşa: «Bă, ştii, eu mă tem să nu mor inconştient, să nu mor în somn...» Şi eu, nătâng, încercând să atenuez mărturia, l-am întrebat direct: «Dar cum vreţi să muriţi?» «Păi asta-i, că nu vreau să mor», mi-a răspuns imediat. «Cum adică, băi, să nu mai poţi citi, să nu mai poţi scrie, să nu te mai uiţi după femei... Asta nu pot eu să înţeleg!» Şi nici eu, acum! Unii oameni nu au nici o legătură cu moartea, nici când mor!“, a povestit Bogdan Creţu.

Ieşenii care l-au cunoscut pe poet sau care i-au apreciat poezia îşi pot arăta omagiile în cursul zilei de astăzi şi în prima jumătate a zilei de mâine la Palatul Roznovanu.

Trupul neînsufleţit al poetului ieşean va fi depus în holul central al Palatului Roznovanu începând cu ora 10.00, reprezentanţii Primăriei Municipiului Iaşi menţionând că „Toţi cei care doresc să aducă un ultim omagiu reputatului scriitor sunt aşteptaţi la sediul Primăriei Muni­cipiului Iaşi până marţi, 8 ianuarie, la prânz, pentru a se reculege şi a scrie câteva cuvinte în Cartea de Con­doleanţe“.

Medicul care s-a născut poet

Emil Brumaru s-a născut pe data de 25 decembrie 1938, naşterea sa fiind înregistrată pe 1 ianuarie 1939, în comuna Bahmutea din jud. Tighina, în Republica Moldova. A fost unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A urmat studiile Şcolii medii nr. 1 „Mihail Sadoveanu“, actualul Colegiu Naţional din Iaşi, apoi cursurile Facultăţii de Medicină, absolvind în 1963. În perioada 1963-1975 a fost medic în comuna Dolhasca, jud. Suceava, loc numit de el „rezervaţia naturală de îngeri“. S-a dedicat apoi scrisului, fiind şi corector în perioada 1983-1989 şi apoi redactor în perioada 1990-1996 la revista Convorbiri literare.

A debutat cu poezii în revista Luceafărul în 1967, apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, prima sa carte primind şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. A publicat apoi un număr impresionant de volume de poezie, având 26 de cărţi, ultima, „Amintiri din rai“, fiind publicată la Editura Humanitas în 2016. A colaborat cu mai multe publicaţii, având şi o rubrică în Ziarul de Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

NATO în faţa unei noi extinderi

Lucian DÎRDALA

NATO în faţa unei noi extinderi

Pentru Alianţă, cererile de aderare ale Suediei şi Finlandei sunt uşor de gestionat din perspectiva compatibilităţii. Există însă unele presiuni şi constrângeri de cu totul altă natură.  

opinii

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

Politica monetară şi inflaţia

Alin ANDRIEȘ

Politica monetară şi inflaţia

În ultima perioadă se discută foarte mult despre creşterea preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare, dar mai puţin despre soluţii şi măsurile ce ar trebui adoptate de autorităţi. Preţurile de consum au crescut în România şîn aprilie?ţ cu 3,7% comparativ cu luna martie 2022, astfel rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 a atins nivelul de 13,8% cel mai ridicat din 2004 când rata inflaţiei a fost 11,9%ş1ţ. 

Dacă nu au profesorii pâine, să mănânce cozonac!

Mircea MORARIU

Dacă nu au profesorii pâine, să mănânce cozonac!

Nu trebuie să fii un observator din cale afară de atent al vieţii politice interne pentru a băga de seamă că dl. prof.dr. Sorin Cîmpeanu este unul dintre cei mai activi miniştri din guvernul Ciucă. Apare aproape zilnic la câte un post de televiziune cu acoperire naţională (şi, slavă Domnului!avem multe), face mereu anunţuri legate de schimbări în sistemul de învăţământ, în procedurile de evaluare,vrea să se renunţe la teze, schimbă pe nepusă masă structura anului şcolar, cheamă pe neaşteptate studenţii din online în sălile de curs, anunţă că profesorilor le va fi prin lege interzis să îşi mediteze propriii elevi. 

pulspulspuls

Cum vorbeşti în dodii când te plesneşte statul cu leafă de 20.000/lună

PULS

Cum vorbeşti în dodii când te plesneşte statul cu leafă de 20.000/lună

Pentru că tot am adus ieri vorba de postări lugubre, pomenind-o pe aia a conţilierului premarelui Chirica, musiu fost vice Botez, care făcea apologia rublei ruseşti, iacătă că unii cetitori mai atenţi ca noi ne-au şi probozit olecuţă, pe motiv că nu vedem şi pe alţii, mai importanţi, care bat câmpii prin bălăriile cu ciulini ale facebook-ului cu şi mai multă graţie.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.