Protocol nou anti-Covid. „Medicamentul-minune” devine obligatoriu. Avertismentul medicilor ieşeni: Trebuie dat cât mai devreme!

A fost primul medicament administrat pe cale orală recomandat în tratarea COVID-19 şi a fost unul dintre „stâlpii” tratamentului în România din 2022 încoace. Deşi cu o eficienţă de doar aproximativ 50% în prevenirea formelor grave, dacă era luat în primele faze ale bolii, molnupiravirul era alternativa la bine-cunoscutul Remdesivir din pandemie. Remdesivir care, într-o schemă mai veche de tratament, în România se oferea bolnavilor de la Terapie Intensivă, când el era cel mai eficient (la fel ca molnupiravirul) dacă era luat în fazele incipiente, înaintea apariţiei simptomelor severe.

De altfel, „Ziarul de Iaşi” a tras un semnal de alarmă că România are un protocol de tratament învechit în lupta împotriva COVID-19 încă din 2020. Atunci, în spitalele din ţară încă se foloseau Plaquenil şi Kaletra pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, medicamente care s-a dovedit, în timp, nu doar că nu aveau niciun efect pozitiv, ci că au agravat unele boli deja-existente şi sunt studii care arată că au dus la decesul unor pacienţi.

Cel mai bun medicament pentru COVID-19 devine în sfârşit normă în România

Dar ce s-a modificat, concret, în ianuarie 2024? În afară de excluderea molnupiravirului, specialiştii din Ministerul Sănătăţii recomandă utilizarea pe scară largă a unui alt tratament, compus din două medicamente antivirale, Nirmatrelvir/Ritonavir, comercializat sub denumirea de Paxlovid. Acesta din urmă este produs de compania Pfizer şi a arătat că, administrat din timp, duce la reducerea cu până la 90% a şanselor de a dezvolta forme grave de COVID-19. Acest medicament nu a fost disponibil iniţial în România, la apariţia sa, în urma unor neînţelegeri în condiţiile impuse de Pfizer pentru livrare şi legislaţia curentă din ţara noastră. Dar este disponibil de aproximativ un an, în diferite forme şi cantităţi, iar acum devine, în România, ceea ce este deja în mai multe ţări europene şi SUA: stâlpul principal al tratamentului anti-COVID-19.

Ce spun specialiştii, practic: formele asimptomatice nu necesită tratament medicamentos, iar pacienţii care nu sunt din zone de risc şi fac COVID-19 cu forme uşoare trebuie să trateze eventualele simptome care apar. Despre antivirale, recomandarea este să fie folosite cât mai devreme în cursul bolii, ceea ce presupune şi o diagnosticare timpurie a infectării, în special în cazul pacienţilor care au un risc de a dezvolta forme severe (vârstnicii, copiii, cei care au diferite co-morbidităţi etc.).

„Remdesivir se recomandă la pacienţii spitalizaţi, în formele uşoare şi medii de boală la pacienţi cu factori de risc pentru evoluţie severă şi în formele severe. Tratamentul antiviral cu administrare orală (nirmatrelvir/ritonavir) poate fi folosit în formele uşoare şi medii de boală, la pacienţii evaluaţi clinic, imagistic şi biologic, atât la pacienţii spitalizaţi cât şi la cei trataţi în ambulator”, se precizează în ordinul de ministru.

Practic: Remdesivir se va da doar pacienţilor care necesită spitalizare, înainte să intre în stare gravă, în timp ce cu Paxlovid pacienţii pot pleca acasă de la spital, după ce au fost evaluaţi şi s-a determinat că starea lor nu necesită internare. Tot Remdesivir se va da pacienţilor internaţi în stare gravă, care nu au fost diagnosticaţi la timp. Paxlovidul nu este recomandat deloc pentru formele severe.

Ce alte medicamente se pot folosi

În rest, recomandările medicilor ieşeni, girate de studii clinice, din 2020, rămâne valabilă şi în protocolul de tratare împotriva COVID-19 din 2024: pacienţii cu inflamaţie sistemică, care necesită administrare de oxigen, pot primi dexametazonă. Se pot administra medicamente de tip anticoagulant, dacă situaţie o impune, imunomodulatoare doar în cazuri rare şi bine analizate din punct de vedere medical şi aproape niciodată antibiotice de la începutul tratamentului. Acestea se vor utiliza doar în caz de suprainfectare bacteriană, dar „coinfecţiile bacteriene simultane infecţiei cu COVID-19 sunt foarte rare”, spun experţii.

„Utilizarea de antibiotice şi corticoizi la pacienţii cu forme uşoare de boală, monitorizaţi la domiciliu, este contraindicată şi ineficentă; aceasta poate avea consecinţe nedorite asupra evoluţiei pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice şi poate avea o evoluţie prelungită a bolii”, se mai menţionează în protocol.

La Iaşi se folosea deja Paxlovid pentru formele uşoare şi medii

Am contactat şi conducerea Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi pentru a întreba cum tratează cazurile medii şi severe de COVID-19, din punct de vedere medicamentos, până la eliberarea noului protocol. Dr. Florin Roşu a precizat, pentru „Ziarul de Iaşi”, că Paxlovidul era deja folosit la Iaşi pentru tratarea formelor uşoare sau medii, iar pentru formele severe se folosesc în continuare Remdesivir, Anakinra sau Tocilizumab, toate validate de studiile clinice ca fiind eficiente.

„Spitalul a fost şi va rămâne «ancorat» în tot ceea ce reprezintă medicaţia şi tratamentul de ultimă generaţie. Toate aceste medicamente sunt reglementate prin ghiduri de specialitate! Într-adevăr, Paxlodivul reprezintă un complex format din: antivirală, o substanţă numită PF-07321332, şi ritonavir. Acesta din urma poate sa dezvolte interacţiuni nedorite cu alte medicamente, de aceea este foarte important consultul medicului specialist. În momentul da faţă, s-au întocmit protocoale stricte care stipulează administrarea acestui medicament, aprobat şi livrat prin intermediul Ministerului Sănătăţii”, a punctat dr. Florin Roşu.

Acesta reia un avertisment pe care l-a făcut în mai multe rânduri în spaţiul public: tratamentul cu Paxlovid este foarte eficient doar dacă persoanele se testează şi se prezintă la timp la medic, pentru a se evita transformarea unei forme uşoare într-un medie sau severă. Paxlovidul a fost administrat la Iaşi atât pacienţilor internaţi, cât şi celor cu recomandare pentru a-l lua la domiciliu, sub coordonarea medicului de familie sau a celui specialist.

FOTO: Reuters