Şeful din Primărie suspendat după ce DNA l-a trimis în judecată pentru grave nereguli urbanistice îşi vrea funcţia înapoi. Invocă o ciudăţenie

În octombrie anul trecut, DNA a trimis în judecată şase inculpaţi, inclusiv pe Grumeza, acuzându-i de falsuri şi abuzuri care au permis supraetajări de blocuri şi intabulări ilegale în cazul a cel puţin 10 imobile construite după aceeaşi reţetă. Autorizaţia de construire era eliberată pentru un număr de niveluri, iar în timpul lucrărilor, clădirea era supraetajată. Certificatele de edificare emise ulterior atestau însă că autorizaţia fusese respectată, ceea ce permitea intabularea imobilelor şi vânzarea rapidă a noilor apartamente. Grumeza fusese implicat în „afacere”, deşi prin funcţia sa nu avea atribuţii în domeniul urbanismului. El a fost acuzat de procurori de uzurparea funcţiei, participaţie la abuz în serviciu şi complicitate la această infracţiune.

CITEȘTE ȘI: Cutremur în Poliţia Locală: şefi trimişi în judecată de DNA. Lotul Grumeza, acuzat de uzurparea funcției

Procesul propriu-zis nu a început încă, dosarul aflându-se încă în camera preliminară, la Tribunal, un nou termen de judecată urmând să se desfăşoare săptămâna viitoare. În etapa camerei preliminare, este verificată legalitatea rechizitoriului şi a probelor strânse de procurori, nefiind efectuate încă acte ale cercetării judecătoreşti pe fond. Acest aspect a fost invocat şi de Grumeza într-o acţiune adresată Tribunalului.

Prin plângerea sa, poliţistul local a cerut obligarea municipalităţii la revocarea deciziei primarului prin care fusese suspendat din funcţie. El a arătat că decizia fusese emisă pe 19 octombrie anul trecut, dar cu aplicare de pe 12 octombrie. Or, Constituţia nu permite ca legea nu poate acţiona retroactiv, Grumeza apreciind că principiul se aplică şi actelor adminstrative. În plus, prin efectele deciziei, poliţistul rămânea fără salariul aferent funcţiei de şef corespunzător săptămânii 12-19 octombrie. Principala problemă menţionată de Grumeza era însă că procesul său încă nu începuse. Câtă vreme judecătorul de cameră preliminară nu dispusese începerea judecăţii, nu se putea spune că ar fi fost trimis în judecată.

De cealaltă parte, reprezentanţii municipalităţii au explicat că decizia emisă pe 19 octombrie nu era retroactivă. Pur şi simplu, prin ea se constata faptul că Grumeza fusese trimis în judecată pe 12 octombrie şi, ca urmare, era suspendat de drept din funcţie. Primăria ceruse opinia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu privire la modul de aplicare a legii. I se răspunsese că suspendarea din funcţie se aplică cu începere de la data la care instituţia „a intrat în posesia documentelor doveditoare care atestă intervenirea situaţiei”. În privinţa salariului, nu existau norme legale care să reglementeze acordarea acestuia pentru perioada în care funcţionarul avea raporturile de serviciu suspendate.

În analiza dosarului, magistraţii Tribunalului au apreciat că Grumeza ar fi putut fi suspendat din funcţie cu începere chiar cu 10 octombrie, data la care procurorii finalizaseră rechizitoriul. Data de 12 octombrie era cea de înregistrare la instanţă. Oricum, suspendarea se aplica independent de voinţa autorităţii publice, prin efectul legii. Primăria nu făcuse altceva decât să constate suspendarea care exista deja de drept.

Judecătorii au lămurit şi noţiunea de „trimitere în judecată”. „Codul administrativ vorbeşte de trimiterea in judecată şi nu de verificarea legalităţii trimiterii în judecată dispuse de procuror, interpretarea reclamantului fiind o adăugare la lege, neprevăzută de aceasta. Ori, trimiterea in judecată s-a realizat prin emiterea rechizitoriului”, au arătat magistraţii. Aceştia au respins, în primă instanţă, plângerea lui Grumeza. Acesta a declarat recurs împotriva sentinţei Tribunalului. Dosarul a intrat pe rolul Curţii de Apel, care va da sentinţa definitivă.