„Unde este consecvenţa de a lupta împotriva abuzului de antibiotice, când prin această măsură putem spune că îl putem favoriza, dacă populaţia este liberă, pentru 48 de ore, să administreze un antibiotic pe care un farmacist nu are nicio competenţă să îl recomande? Ideea aceea că există 20 de antibiotice, pe o listă de urgenţă, care nu ar induce rezistenţă bacteriană, să îmi fie cu iertare, dar eu nu am înţeles substratul ştiinţific la afirmaţia asta. Adică pot da Augmentin 2 zile şi apoi să mă răzgândesc? Ce înseamnă urgenţă pentru antibiotice?”, se întreabă prof.dr. Doina Azoicăi.

Aceasta a explicat că nu poţi să mai ai pretenţia ca populaţia să fie conştientă de riscurile consumului de antibiotic atunci când există încetăţenită de zeci de ani de zile ideea că „dacă luăm antibiotic ne trece”. Mai ales acum, când pot fi luate fără reţetă. Epidemiologul spune că recomandarea unui antibiotic este o chestie extrem de delicată, cu atât mai mult în regim de urgenţă, trebuie făcută doar de un medic care să estimeze care e clasa de antibiotic sau care este antibioticul potrivit pentru a ameliora o anumită afecţiune. Şi, oricum, „în 48 de ore nu poţi face nimic, doar să ameţeşti agentul patogen”.

Farmaciştii nu pot pune diagnostice şi stabili tratamente cu antibiotic

Prof.dr. Doina Azoicăi a explicat că farmaciştii, deşi urmează o facultate extrem de încărcată, cu materie mai grea decât cea de la Medicină Generală, nu au formarea de a pune un diagnostic prezumtiv şi să facă o recomandare de antibiotice. Aceasta spune că un astfel de act medical nu ar fi doar de competenţa medicilor, în general, ci de competenţa profesioniştilor buni şi bine pregătiţi.

„Antibioterapia de primă intenţie este foarte dificil de estimat. Când ai o antibiogramă în faţă, te uiţi pe ea, vezi sensibilităţi la anumite tipuri de antibiotic şi rezistenţa la altele şi ştii cum să prescrii. Dar terapia de primă intenţie trebuie să fie un cumul de elemente care să mă ducă la ideea de a începe cu un produs, cum e Augmentinul. Şi dacă e o urgenţă şi dau Augmentin fără a fi nevoie, s-ar putea să nu fie salvator. Dar, mai important, dacă e o urgenţă, du-te la Urgenţe! Înseamnă că nu e o problemă legată de antibioterapie, sunt dezechilibre mai mari la mijloc”, a punctat prof.dr. Doina Azoicăi.

Un antibiotic prescris greşit poate pune viaţa în pericol

Aceasta explică faptul că sunt şi riscuri directe asupra pacienţilor prin consumul de anumite tipuri de antibiotice. Dincolo de creşterea rezistenţei la antibiotice şi dezvoltarea unor boli care nu vor putea fi tratate. Spre exemplu, dacă un pacient are o astfel de urgenţă, se prezintă la farmacie, ia 2 zile antibiotice şi apoi ajunge la spital, unde i se recoltează produs biologic pentru a se crea culturi, în încercarea determinării bacteriei care-l afectează. Doar că 2 zile de antibiotic cu spectru larg sunt suficiente ca în culturile respective să nu crească nimic şi medicii nu vor şti care e tratamentul ce va trebui administrat.

„Sunt consternată, vă spun sincer. Gândiţi-vă la un copil care face diaree, iar părinţii îi dau antibiotic, de care o fi, de pe acea listă minunată aprobată de Ministerul Sănătăţii, că aşa i-a prescris tehnicianul farmacist. Iar acest antibiotic îi creează un dezechilibru enorm, când el avea nevoie de perfuzie şi de reechilibrare hidro-electrolitică, iar apoi, dacă se exclude etiologia virală, să fie tratată cu antibiotic”, a mai explicat epidemiologul.

„Nu avem medic? Aici trebuie lucrat”

Medicul spune că nu este responsabilitatea populaţiei să ştie de ce nu trebuie să ia antibiotice, ci pur şi simplu ar trebui să nu aibă acces să poată cumpăra de oriunde. Aşa cum a fost până la ordinul de ministru recent, emis de ministrul Alexandru Rafila.

„Ar trebui să nu aibă acces şi asta s-a făcut la momentul în care nu se elibera decât pe bază de reţetă de la un medic. A, nu avem medic? Nu avem servicii de urgenţe suficient de multe ca să acopere nevoia populaţiei în urgenţe? Aici trebuie lucrat, nu să dăm drumul la antibiotice la liber. Nu ştiu şi nu înţeleg care este scopul, consider că este o ameninţare epidemiologică această decizie. Antibioticul este ca o bombă pentru organism. Se favorizează accentuarea tendinţei generale că antibioticul este o umbrelă, dar nu este, trebuie să fie o haină de ploaie purtată la momentul potrivit”, a explicat prof.dr. Doina Azoicăi.

Dr. Florin Roşu: „Antibioticele nu se iau pentru o viroză şi nu se iau la întâmplare!”

Şi managerul Spitalului de Boli Infecţioase, dr. Florin Roşu, spune că una dintre cele mai mari erori în medicină este eliberarea de antibiotice către populaţie fără consult de specialitate şi doar pentru 2-3 zile.

„Voi detalia: farmaciştii nu au competenţa de a elibera antibiotice fără reţeta prescrisă de un medic. Un tratament cu antibiotice se desfăşoară cel puţin cinci zile (dacă laboratorul de analize medicale nu îţi eliberează o antibiogramă, astfel încât să poţi să realizezi dacă germenul îţi permite «dezescaladarea»: administrarea unui antibiotic cu spectru mai restrâns decât cel iniţial”, a precizat dr. Florin Roşu.

Acesta insistă asupra faptului că antibioticele nu se administrează în cazul unei viroze, un lucru prea puţin înţeles de populaţia generală. O viroză nu poate fi tratată cu antibiotic, fiindcă aceste medicamente combat doar bacteriile. Doar când există suprainfecţie bacteriană în cazul unei viroze se administrează şi antibiotic, dar doar dacă examenul clinic, analizele de laborator şi radiologice o impun şi un medic recomandă acest tratament.

„Suntem una dintre puţinele ţări în care pacienţii prezintă infecţii multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice. Antibioticele nu se iau la întâmplare! Au permeabilitatea lor, unele ajung în zone ale organismului unde nu există oxigen, altele pătrund bariera feto-placentară, afectând ireversibil fătul”, a mai spus managerul.