Experţii estimează că infertilitatea afectează 10%-15% din cuplurile aflate la vârsta reproductivă, la nivel mondial. Din acest grup, aproximativ una din 500 de femei are probleme uterine. Medicii explică că în astfel de cazuri femeile nu pot rămâne însărcinate, deoarece s-au născut fără uter sau acesta nu mai funcţionează din cauza altor boli. Înainte ca transplanturile de uter să fie posibile, singurele opţiuni erau adopţia sau naşterile din mame surogat.

„Transplantul de uter a fost o provocare care, în momentul de faţă a fost realizată şi există deja câteva sute de copii care s-au născut, aceştia dezvoltându-se în interiorul unor utere transplantate. Studiile au început prin anii 2000, primul transplant, un eşec, din păcate, a fost realizat în Arabia Saudită urmat tot de o încercare nereuşită a cercetătorilor din Turcia. În momentul de faţă, centrul de referinţă al succesului în acest demers medical îl reprezintă rezultatele pozitive ale unei echipe de cercetători suedezi“, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Cuza-Vodă“ din Iaşi.

Prima naştere de acest gen din lume a avut loc în Suedia în 2014, la un an după transplant şi a fost anunţată în prestigioasa revistă medicală The Lancet de echipa profesorului Mats Brännström de la Universitatea din Gothenburg. Donatorul viu avea 61 de ani.

„Am fost la un congres american de medicină reproductivă şi şeful colectivului care a realizat primul transplant de uter încununat cu succes a prezentat o statistică de zeci de cazuri de sarcini obţinute pe uter transplantat. Dar, trebuie să ştiţi că, în spatele unei echipe chirurgicale care realizează un astfel de act medical există o muncă titanică în nişte laboratoare de imunologie, o logistică extraordinar de complexă, pentru că se pune problema compatibilităţii între persoana care primeşte uterul şi cea care îl donează, fie că este vorba despre o persoană decedată sau o persoană în viaţă – de obicei, o rudă a primitorului – sau, pur şi simplu, o altă femeie care acceptă să îşi doneze uterul. Un lucru care şi pentru mine a fost spectaculos şi m-a impresionat foarte mult a fost faptul că s-a făcut transplant de uter la femei care aveau malformaţii foarte rar întâlnite şi care, în acest context, nu aveau nicio şansă de a putea avea un copil. Acest lucru este absolut impresionant şi, îmi amintesc că o sală de vreo 5.000 de persoane s-a ridicat în picioare şi l-a aplaudat pe profesorul Brännström“, a mai adăugat Prof. Dr. Mircea Onofiescu.

Ulterior, o femeie din Brazilia, născută fără uter, care a primit un uter transplantat de la o donatoare decedată a născut o fetiţă, acesta fiind primul caz de acest fel din lume care a avut succes, potrivit medicilor care au realizat această intervenţie. La rândul său, cazul, prezentat în revista medicală The Lancet, a implicat conectatea vaselor de sânge, a ligamentelor şi a canalelor vaginale între uterul transplantat şi persoana beneficiară. Fetiţa din Brazilia s-a născut prin cezariană, la 35 de săptămâni şi trei zile, cu o greutate de 2.550 de grame. În cazul din Brazilia, beneficiara transplantului s-a născut fără uter din cauza unui sindrom numit MayerRokitansky-Küster-Hauser.

Donatoarea avea 45 de ani şi a murit din cauza unui atac vascular cerebral. La cinci luni după transplant, uterul nu a dat semne de respingere, ecografiile au fost normale, iar beneficiara avea menstruaţii regulate. Ovulele fertilizate şi congelate anterior au fost implantate după câteva luni, iar 10 zile mai târziu a fost confirmată sarcina. La momentul publicării studiului în revista The Lancet, fetiţa avea şapte luni şi 20 de zile, era hrănită la sân şi avea o greutate de 7,2 kilograme.

„La congresul american amintit, au fost prezentate imagini din timpul acestor transplanturi de uter, nişte intervenţii chirurgicale de fineţe, pentru că trebuia să realizezi anastomoze (legătură între două vase de sânge-n.r.) între vase de sânge care nu sunt de un calibru foarte mare. Dar, eu sunt convins că, şi în acest moment, în România, chiar şi la Iaşi, sunt chirurgi care pot să realizeze la microscop aceste anastomoze. În mod sigur se va ajunge şi în România să se realizeze transplant de uter. Dar va mai dura până ce vom avea astfel de laboratoare ultra performante din punct de vedere genetic şi imunologic. Sunt nişte progrese cu totul şi cu totul spectaculoase şi, da, par a fi imagini din filmele ştiinţifico-fantastice“, a concluzionat Prof. Onofriescu.