Un putregai cât blocul lui Cheșcu la Poliția Locală. Comisarul Zanfirescu nu știe pe unde să scoată cămașa

vineri, 11 februarie 2022, 02:50
5 MIN
 Un putregai cât blocul lui Cheșcu la Poliția Locală. Comisarul Zanfirescu nu știe pe unde să scoată cămașa

Audiat în dosarul "Flux", poliţistul local Adrian Hriţcu, de la Serviciul Control Urbanism, le-a explicat procurorilor de ce semna procesul-verbal de recepţie pentru o clădire care încălca autorizaţia de construire. Argumentul a fost că el de fapt aproba numai partea de construcţie care respecta autorizaţia. Apoi, după câteva zile, dădea o amendă pentru etajele în plus. În cazul blocului de pe strada Vasile Lupu, amenda a fost contestată de dezvoltatorul Gheorghe Cheşcu, care a şi câştigat deoarece procesul-verbal era întocmit superficial de poliţistul local.

 

Dosarul care a dus la suspendarea de facto a primarului cuprinde o ciudăţenie care denotă o posibilă practică ilegală a instituţiei în recepţiile făcute la investiţii imobiliare. Unul dintre martorii audiaţi de DNA este poliţistul local Adrian Hriţcu, de la Serviciul Control Urbanism. În octombrie 2014, acesta a semnat procesul-verbal de recepţie al blocului Flux din Tătăraşi, deşi imobilul fusese construit fără respectarea autorizaţiei de construire. În faţa procurorilor, poliţistul local a susţinut că a recepţionat doar nivelurile autorizate, iar pentru celelalte a aplicat o sancţiune, opt zile mai târziu. Întrebat de anchetatori dacă a mai participat la astfel de recepţii, poliţistul a răspuns afirmativ, dar fără a exemplifica situaţii.

Din informaţiile „Ziarului de Iaşi”, poliţistul local nu mai face verificări pe teren de doi ani, dar el este în continuare angajat al Serviciului Control Urbanism din cadrul instituţiei.

„Nu am cunoştinţă despre activitatea acestui poliţist local din acea perioadă. Nu-mi permit să fac declaraţii atât timp cât este o anchetă a DNA. Din punct de vedere al răspunderii penale, răspunde fiecare pe circuitul întregii activităţi. Din punct de vedere al răspunderii disciplinare, nu am cunoştinţă dacă în acea perioadă s-a constatat sau s-a dispus, iar acum ar fi fost tardiv. Însă o răspundere penală desigur este o răspundere mult mai mare faţă de o răspundere disciplinară”, a comentat şeful Poliţiei Locale, Liviu Zanfirescu. Acesta a subliniat că el nu se afla în conducerea instituţiei la momentul în care a fost semnat procesul-verbal de recepţie al blocului din Tătăraşi.

Ce mărturie a dat poliţistul la DNA

Poliţistul local a fost audiat ca martor de către DNA în ideea de a fi clarificate împrejurările în care a fost efectuată recepţia clădirii în 2014, act necesar intabulării imobilului. Hriţcu a spus procurorilor că s-a deplasat, în calitate de reprezentant al administraţiei locale, la faţa locului şi a observat că blocul avea „în plus două etaje faţă de autorizaţia de construire”. Cu toate acestea, poliţiştul local a semnat procesul-verbal de recepţie, el apreciind că „autorizaţia de construire a fost respectată”.

Pentru etajele în plus, la circa opt zile de la vizita în teren, Hriţcu a aplicat o amendă contravenţională „cu posibilitatea de intrare în legalitate”. „Deşi i s-a pus în vedere de către organul de anchetă că anterior martorul a mai declarat că în cazul nerespectării autorizaţiei de construire, inclusiv respectarea parţială care este acelaşi lucru cu nerespectarea, nu se emite proces-verbal de recepţie, martorul şi-a menţinut aceeaşi poziţie, reiterând faptul că procesul-verbal de recepţie a fost eliberat pentru porţiunea de clădire care respectă proiectul anexă şi autorizaţia de construirea”, se arată în ordonanţa procurorilor.

O astfel de situaţie pare că nu este unică în recepţiile făcute de Primărie întrucât inclusiv poliţistul a recunoscut în faţa anchetatorilor că au mai fost cazuri asemănătoare. „Fiind, de asemenea, întrebat de organul de urmărire penală dacă a mai participat la situaţii similare în care să semneze proces-verbal de recepţie, iar imediat să aplice la aceeaşi clădire sancţiune contravenţională, Hriţcu Adrian a declarat că ar mai fi participat la astfel de situaţii, dar nu poate să exemplifice vreuna dintre acestea”, au mai precizat procurorii. Sancţiunea aplicată în cazul Flux a fost în valoare de 10.000 lei.

Amenda a fost anulată în instanţă

Flux SRL a atacat în instanţă sancţiunea şi a câştigat procesul la Tribunalul Iaşi. „În cuprinsul actului sancţionator nu există nicio detaliere a lucrărilor de construire vizate cât şi a încălcărilor imputate, agentul constatator omiţând a preciza care erau, efectiv, nerespectările privind regimul de înălţime şi suprafaţa construită (…) realizând o descriere sumară şi foarte generică a situaţiei de fapt”, este motivul principal pentru care judecătorii au anulat amenda. Procurorii l-au întrebat pe poliţistul local de ce raportul întocmit a fost unul superficial, dar nu au obţinut un răspuns clar.

„Acesta a declarat că a omis să indice aceste date certe, dar nu poate motiva această omisiune”, au mai precizat procurorii. Ce a omis poliţistul local să scrie în raport? În primul rând, deşi erau aprobate 4 niveluri (două în subsol, parter şi un etaj) în realitate au fost construite 9 niveluri (subsol, demisol, parter, mezanin, 4 etaje şi o mansardă restrânsă). Totodată, deşi clădirea trebuia să aibă o suprafaţă utilă de 400 mp, în realitate suprafaţa utilă a imobilului a ajuns la 5.705 mp. Clădirea are 68 de loturi: 60 de apartamente cu o suprafaţă medie de 53 mp, alături de spaţii de depozitare, garaje şi spaţii comerciale.

Cazul este şi mai flagrant: prin autorizaţia emisă, beneficiarul nu putea să construiască apartamente, aşa cum „Ziarul de Iaşi” a relatat încă din anul 2015. Soluţia poliţistului de sancţionare cu posibilitate de intrare în legalitate este bizară şi dintr-un alt motiv: Primăria nu putea emite un act de intrare în legalitate întrucât s-ar fi depăşit pragul maximal prevăzut de lege pentru supraetajări: legea permite supraetajarea cu doar un singur nivel.

Audierile continuă în dosarul Flux

Procurorii DNA au continuat audierile în dosarul Flux pe parcursul acestei săptămâni. Persoanele audiate ca suspecţi au refuzat să dea declaraţii, iar printre acestea s-au numărat actualul şi fostul arhitect-şef al Iaşului, Raluca Mocanu şi, respectiv, Anca Brânduşescu.

În primul caz, cercetările sunt făcute pentru fals intelectual, iar la Brânduşescu se adaugă şi abuzul în serviciu. În ceea ce priveşte contestaţia la măsura controlului judiciar depusă de către primarul Mihai Chirica, instanţa are astăzi termen în acest sens. Audierile la DNA vor continua şi săptămâna viitoare, perioadă în care vor ajunge în faţa procurorilor şi alţi suspecţi din dosar.

Comentarii