Vă place sau nu noua imagine a Bojdeucii? Pe reţelele sociale a devenit motiv de băşcălie. “E kitsch. Musai trebuie şi jacuzzi”

Pe pagina de Facebook Grupul Iaşi (fotografii vechi), unde a fost reluată postarea lui Costel Alexe (vezi AICI), prodecanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea “Al.I. Cuza”, Laurentiu Radvan, remarcă din start că s-a pierdut autenticitatea Bojdeucii: „S-a pierdut cu totul autenticitatea pe care o degaja bojdeuca înainte, păcat! Nici atunci nu era bojdeuca asa cum fusese sub Creangă, dar dădea o alta impresie. Ce e cu aceste podele? Prispa prea pare scoasă din cutie!”

Tot aici, istoricul ieşean Vasile Cotiugă îi dă dreptate: „Daca scriam eu asta, spuneau colegii se la MLR ca am ceva eu cu ei… O „restaurare” ca o bataie de joc. Daca o sa cautam, parca vad ca s-a folosit pal si mdf. Pentru mine nu este o mirare. Cunosc incompetenta crasa de la CJ si, din pacate, si de la MLR.” Pe acelaşi grup, comentariile negative abundă. Am selectat doar câteva dintre acestea, observând totodată că niciul nu este neutru sau pozitiv:

– „Are şi termopane? Ca sa fie totul ca atunci… Şi încălzire prin pardoseală şi e absolut minunat! Exact aşa cum au trăit Ion Creanga şi Tinca lui!”

– “Cine a facut proiectul si cine l-a aprobat au reusit sa strice un simbol la Iaşului!”

– “Ce mai e şi bazaconia asta? Vreţi s-o scoateţi la închiriat în regim hotelier? Încălzire prin pardoseală i-aţi pus? Oricum, după cum arată, cuptorul precis este cu microunde…”

Distribuirea grupajului foto în mediul online a adus observaţii critice şi ironice inclusiv de la nivel naţional, unde noua renovare pare să fi ajuns motiv de „băşcălie” la adresa Iaşului şi a edililor săi, în frunte cu Costel Alexe.

Astfel, cunoscutul jurnalist Ovidiu Vanghele, cel care a realizat ancheta azilelor groazei ce a dus la demiterea miniştrilor Firea şi Budău, a redistribuit postarea lui Costel Alexe, cu comentariul: „Să mă bată mamaia dacă nu era chiar centaur Creangă, vere! Avea si piscină! A ieşit bojdeuca de zici că e “Hâţ Residence” din Domneşti, Sectorul Agricol Ilfov!”

La rândul său, jurnalistul britanic Marius Comper, de origine română, care a lucrat la GSP.ro, a fost redactor şef la Descoperă.ro, iar acum este International Editor la NewsNow.co.uk, a scris pe pagina sa de Facebook, pe care are zeci de mii de urmăritori: “Bojdeuca de 5 stele a lui Creangă. Puteau să pună şi un jacuzzi”, text însoţit de pozele cu Bojdeuca de pe pagina lui Costel Alexe. Comentariile erau şi mai acide: “Nuuuu creeeed că şi-au bătut joc de ea în halul ăsta” / “Pare curăţel, centrală pe lemne cu încălzire prin pardoseală, iluminat spoturi şi camere video, parcare neacoperită, fără apă curentă. Păcat. Trei stele.” / “Asta am simţit şi eu văzând pozele, ce treabă mai are cu Creanga?”.

Este sau nu posibil ca acest aspect actual, de “nou-nouţ” şi neautentic, să se estompeze în timp, sau nu? Asta ar trebui să explice ieşenilor (şi nu numai lor, monumentul fiind unul de interes naţional) proiectanţii reabilitării, dar şi şefii CJ Iaşi.

O situaţie similară a fost acum câţiva ani, când s-a reabilitat Palatul Culturii, şi când s-a schimbat tabla pusă pe acoperiş cu una nou-nouţă cu aspect lucios. Şi atunci lucrarea a fost ţinta multor poziţionări critice, inclusiv în cotidianul nostru, care însă a dat şi opinia proiectantului de atunci. Acesta a spus să avem răbdare câteva luni, căci acea tablă cu aspect aparent de kitsch se va “mătui” şi în final va avea un aspect adecvat. Ceea ce, într-adevăr, cum ieşenii ştiu, chiar s-a întâmplat.

Discuțiile despre restaurare și identitate nu sunt de dată recentă. În istorie este cunoscut așa zisul paradox al corabiei lui Tezeu, eroul mitologic al Greciei. Nava acestuia ar fi fost păstrată, într-o ipoteza de asemenea mitologică, pe parcursul sutelor de ani. Dar părti ale acesteia au fost înlocuite din cauza deteriorării. Dupa veacuri și veacuri, în care fiecare parte a corabiei a fost schimbată, mai putem spune că avem în față corabia lui Tezeu?

UPDATE: Precizările Consiliului Judeţean Iaşi:

Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă s-a realizat cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare și de a păstra semnificația culturală a primului muzeu literar din Romania.

Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă este parte a proiectului “Călător pe meridiane culturale”/ ”Traveller on Cultural Meridians”, derulat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 și finanțat prin ENI CBC.

     Inițial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervențiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale și orizontale din beton armat. Planșeul peste parter are grinzi din lemn și termosistem de argilă armată cu fibre vegetale.

     Soluțiile arhitecturale și tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit îndeplinirea urmatoarelor obiective şi nevoi prin:

–    consolidarea clădirii în concordanță cu principiile de intervenție asupra monumentelor istorice;

–    desfacerea șarpantei existente din lemn și refacerea acesteia integral;

–    refacerea învelitorii tip șindrilă din lemn, precum și a sistemului de preluare și evacuare a apelor pluviale;

–    bordarea golurilor de uși și ferestre existente;

–    deoarece fundațiile existente sunt dispuse la cota -0,70m față de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundațiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic;

–    protejarea elementelor din beton armat prin execuția de hidroizolații verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat;

–    refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii;

–    refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;

– refacerea tencuielilor și a finisajelor.

Lucrările de execuție au demarat cu desfacerea dușumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundațiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a dușumelilor și nu desfacere cu recuperare și restaurare, așa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziție de șantier în vederea înlocuirii.

La pereții interiori și exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor și injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut și în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănușa.A fost refăcută învelitoarea de tip șiță din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al șarpantei a fost tratat ignifug și antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuși la interior cu plumb 2 mm grosime.

Soclul perimetral este protejat prin execuția de hidroizolații verticale  exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele și sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundațiilor din piatră a fost curățată și rostuită cu mortare hidrofobe.

De asemenea, s-au executat lucrări de recondiționare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum și planșeul, au fost decapate, reparate și rebăițuite.

Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost și el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele fețe, cu lambă și uluc, protejat ignifug, antifungic și împotriva insectelor. Șipcile au fost așezate conform modelului din planșele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată.

Lucrările de intervenție au fost realizate de către IASICON S.A. în baza Autorizației de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiul Iași. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 și a dispozițiilor de șantier emise în timpul execuției lucrărilor, punând în aplicare soluțiile tehnice propuse.