DRAMATIC! Mii de ieşeni aşteaptă un transplant, pe an se fac doar câteva zeci

luni, 25 ianuarie 2016, 03:00
4 MIN
 DRAMATIC! Mii de ieşeni aşteaptă un transplant, pe an se fac doar câteva zeci

„Dacă ar fi să primească cornee toţi cei de pe lista de aşteptare, ar trebui să fac câte 4 transplanturi pe zi lucrătoare, vreme de şapte-opt luni. Or, în 2015, am făcut numai 12 transplanturi“, a explicat profesorul Dorin Chiseliţă.

Anul 2015 a marcat un moment de regres pentru activitatea Centrului Regional de Transplant (CRTS). În timp ce listele de aşteptare la un organ „găzduiesc“ şi câte 1.000 de bolnavi care aşteaptă un organ sănătos, cele pe care sunt consemnaţi bolnavii transplantaţi anul trecut nu ating nici măcar cifra 100. Situaţia este cauzată, spun medicii, mai ales de refuzurile venite din partea familiilor care au apropiaţi în moarte cerebrală, dar şi afecţiunilor pe care potenţialii donatori le au.

Potrivit reprezentanţilor CRTS, cu toate că în unele cazuri familia acceptă donarea organelor, bolile depistate în timpul examenelor pre-prelevare nu permit în cele din urmă procedura medicală prin care se încearcă salvarea altor vieţi. De aceea, numărul final al donatorilor este complet diferit faţă de cel al potenţialilor donatori.

„În 2015, am înregistrat în toate centrele pe care le coordonăm 41 de potenţiali donatori. Dintre aceştia am finalizat numai 14 cazuri. În 2014, am avut 30 de potenţiali donatori şi am finalizat 15 cazuri“, a arătat medicul Raluca Neagu-Movilă, coordonatorul CRTS.

Potrivit acestuia, diferenţa dintre cazurile identificate şi cele finalizate este cauzată, pe de o parte, de refuzul familiei care speră într-o minune şi crede că persoana dragă aflată în moarte cerebrală îşi va reveni.

Pe de altă parte, numărul prelevărilor propriu-zise este în strânsă legătură cu problemele de sănătate descoperite ulterior la un potenţial donator. Dacă familia pacientului aflat în moarte cerebrală acceptă donarea organelor, acesta este supus unor examene detaliate. În cazul în care rezultatele indică anumite boli, de la potenţialul donator nu se mai pot preleva organele. Afecţiunea descoperită cel mai des este infecţia cu virusul hepatitic C.

„Nu este o noutate că nu putem face prelevări din cauza bolilor potenţialului donator. Ne străduim să facem cât mai multe, dovadă numărul crescut de po­tenţiali donatori, dar când apar situaţii neprevăzute precum o afecţiune nu putem înainta procedurile. În plus, ne confruntăm şi cu multe refuzuri, ori dacă familia nu este de acord, nu poţi insista. Am avut şi cazuri în care rudele au fost de acord în primă fază, au semnat actele, şi când să începem prelevarea ne-au anunţat că nu mai vor“, a arătat Raluca Neagu-Movilă.

Potrivit medicului, chiar marţea aceasta, o familie a refuzat să doneze organele unui ieşean aflat în moarte cerebrală după ce a ajuns la Spitalul de Neurochirurgie cu un traumatism cranio-cerebral sever. Pe lângă refuzurile aparţinătorilor, prelevarea de organe pierde teren şi din cauza refuzurilor medicilor legişti care în unele cazuri susţin că diagnosticul potenţialului donator este confuz.

„Nu putem vorbi despre cauze specifice care au dus la scăderea numărului de donatori din 2015 pentru că ele sunt similare cu cele din anii anteriori. Totuşi, în 2014 s-au dus mai multe campanii care, probabil, au sensibilizat şi au contribuit la creşterea numărului de donatori“, a concluzionat medicul coordonator al CRTS.

Numărul de prelevări mai mic decât în 2014 a determinat şi o scădere a numărului de transplanturi de cornee şi rinichi efectuate în Clinica de Oftalmologie de la Spitalul „Sf. Spiridon“, respectiv la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon“. Medicii care coordonează activitatea de transplant au explicat că, din punctul lor de vedere, anul 2014 a fost unul special, în care donarea de de organe a fost intens promovată. Potrivit reprezentanţilor Spita­lului Clinic „Dr. C.I. Parhon“, în 2015 au fost efectuate 15 transplanturi de rinichi, cu nouă mai puţine decât anul anterior.

„A fost o scădere dacă ne referim la 2014, însă atunci a fost un an excep­ţional pentru noi, cu o campanie televizată care a avut succes. De aceea spun că rezultatele din 2015 ne plasează cam la acelaşi nivel cu activitatea din 2012-2013, şi rezultatele nu sunt de neglijat“, a arătat profesorul Adrian Covic, şeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon.

Potrivit spitalului, pe lista de aşteptare pentru un rinichi sănătos se află 270 de bolnavi diagnosticaţi cu insuficienţă renală. La Spitalul „Sf. Spiri­don“, în 2015 s-au efectuat 12 trans­planturi de cornee, cu opt mai puţine decât în 2014. Pe lista de aşteptare pentru o cornee sănătoasă se află însă 1.000 de bolnavi.

„Dacă ar fi să primească cornee toţi cei de pe lista de aşteptare, ar trebui să fac câte 4 transplanturi pe zi lucrăt­oare, vreme de şapte-opt luni. Or, în 2015, am făcut numai 12 transplanturi“, a subliniat profesorul Dorin Chiseliţă, şeful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sf. Spiridon“.

În primele trei săptămâni din 2016, CRTS a efectuat două prelevări de organe.

Comentarii