În cursul zilei de ieri, încă de la orele dimineţii s-au adunat oameni veniţi şi din alte judeţe. Mulţi dintre ei au venit aici pen­tru prima dată şi au rămas surprinşi. „Suntem din judeţul Botoşani, dar nu am mai fost până acum. Am venit pentru bălăceala copiilor, este un peisaj frumos, aproape ca la mare, este ok“, spun părinţii a trei copii. La Stânca Costeşti nisipul se duce pe sub apă până departe iar cei care vor să înveţe să înoate o pot face în voia cea bună, deoarece aici nu sunt valuri ca la mare. Găseşti însă ici şi colo covoare de scoici mici şi castele de nisip făurite de cei mici. „Eu sunt din Bacău, vin pentru a doua oară, am mai fost acum două week-enduri. Soţul meu este din Botoşani şi ne-am gândit să trecem să vedem cum e. Îmi place, după-amiaza apa e mai caldă ca acum. La sfârşit de săptămână vine lu­me multă, mai ales că se organizează concerte cu solişti din Botoşani, uitaţi acolo scena!“, spune o doamnă în costum negru de plajă. Nu departe de ea, o mamă îşi ini­ţiază fetiţa de cinci-şase ani, în arta înotului. Câţiva tineri sar pe un delfin gonflabil, alţii se lasă în voia soarelui pe cearşafuri.

„Sunt impresionat, chiar te simţi în vacanţă!“

Deoarece nu ai de unde închiria um­brele, cei care doresc puţină umbră trebuie să-şi aducă de acasă. Mulţi dintre cei care s-au bronzat ieri şi-au adus şi scaune. „Am mai fost acum doi ani dar nu era aici aşa, drumul era foarte rău până la lac, nu era nici terasa şi nici nisipul ăsta. Sunt impresionat, chiar te simţi în vacanţă!“, a spus unul dintre tinerii de pe plajă. Un grup de fete, cu pălării şi caserole pline de şni­ţele, au venit pentru bronz. „Eu mâine plec spre mare, am venit să mă pregă­tesc“, spune râzând una dintre ele. Spun că nimic nu se compară cu aerul sărat, valurile care se sparg de plajă şi orizontul de la Costineşti ori Mamaia, însă şi plaja de la Stânca este o alternativă bună şi ieftină pentru cei care doresc doar să se relaxeze şi să se bălăcească. Proprietarul terenului este Pansela Merticariu din Botoşani care face demersuri pentru a putea include comple­xul într-un circuit turistic. Cei de la Primăria Ştefăneşti o susţin şi speră ca pe viitor să vină turişti mai mulţi la ei în loca­litate. „Plaja e privată, dar proprietarul şi-ar dori să investească, să creeze locuri de cazare, camping, terase… Anul acesta ame­najează doar parcarea şi construieşte câteva căbănuţe. De la anul vom vedea. Am înţeles că vrea să facă şi pensiune. Vin oameni şi din Neamţ, Suceava, Ba­cău, Iaşi… vinerea, sâmbăta şi duminica se dau petreceri, se organizează spectacole. Noi o să facem un contract de parteneriat pentru ca să intre în legalitate cu tot ce e acolo“, ne-a declarat Florin Buţura, primarul din Ştefăneşti.

GALERIE FOTO I

GALERIE FOTO II

Lacul, rezervaţie naturală

Singurul inconvenient de care s-au plâns cei aflaţi ieri la plajă a fost faptul că nu există o baie decentă. Cea care a fost în­cropită lângă terasă este din câteva scân­duri iar oamenii nu au unde să se spele pe mâini. La plecarea noastră, pe plajă erau în jur de 100 de persoane, însă maşinile stă­teau coadă la intrare, acolo unde se înca­sează banii pe parcare.  Lacul are o su­prafaţă de 2.950 de hectare şi a fost de­clarat rezervaţie naturală în anul 2004, o porţiune fiind delimitată în 2007 ca arie de protecţie specială avifaunistică. Turiştii care ajung la plaja de pe Prut pot vizita şi alte obiective turistice din zonă, cu valoare istorică, cum ar fi Biserica Cuvioasa Pa­rascheva din Ştefăneşti, construită în anul 1640, Muzeul Ştefan Luchian, situl arheologic „Gura Hârtopului“ de la Ripiceni (sec IV – V, Epoca migraţiilor, Epoca bron­zului târziu, Eneolitic, Cultura Cucu­teni) şi siturile arheologice „Iazul lui Bogdan“ (aşezări datate din sec IV- V, Epoca daco-romană) şi „La Stâncuţa“ de la Liveni (aşezări din aceeaşi perioadă). Ieşenii care consideră însă că plaja de la „Marea Nordului“, după cum o numesc localnicii, este prea departe, pot opta pentru o altă plajă, tot pe Prut, care se află pe raza localităţii Oprişeni, aflată la doar 20 de kilometri de Iaşi. Aici plaja este însă mai îngustă iar priveliştea nu beneficiază de o apă întinsă ca la Costeşti.