Desi pare de necrezut, cei care muncesc si platesc impozit sint mai putini: 160.000. Specialistii cred totusi ca, din cauza celor plecati din tara si a muncii la negru de la noi, raportul real ar fi de 1 la 2,5 sau chiar 3. "Nu mai incurajati nemunca!", avertizeaza un alt specialist de la Universitatea "Cuza". 

Povara ce apasa pe umerii platitorilor de taxe si impozite a ajuns la cote alarmante, atit in Romania, cit mai ales la Iasi. In prezent, un iesean care munceste sustine alti aproape cinci.

Cifrele statistice arata sec ca, din populatia totala a judetului, care este de circa 820.000 de persoane, doar aproximativ 170.000 platesc impozite. Plastic, se poate spune ca restul stau pe spinarea primilor.

Totusi, specialistii cred ca un numar important de ieseni sint plecati in strainatate si raportul dintre cei care muncesc si cei care nu este in realitate mai mic. Cu toate acestea, cei din strainatate nu mai platesc impozit din venit la bugetul tarii.

Cei plecati in strainatate schimba cifrele

Potrivit datelor oferite de Directia Judeteana de Statistica (DJS), in Iasi, la nivelul anului trecut, erau inregistrate 160.000 de persoane angajate si circa 10.000 de persoane fizice autorizate, liber profesionisti si asociatii familiale. In acest timp, populatie totala era de 824.000 de persoane.

Raportul dintre cele doua categorii arata ca, daca unul plateste taxe, 4,8 nu. „Situatia este dezastruoasa. In Italia, de exemplu, raportul este de unu la unu", a comentat Gheorghe Lutac, profesor de economie politica la Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor. O analiza mai aprofundata a cifrelor releva aspecte mai nuantate.

Din aceleasi statistici ale DJS se poate observa ca in judet sint 209.000 persoane incadrate la categoria «populatie in pregatire profesionala si in alte categorii de populatie – in virsta de munca». Cu alte cuvinte, asa numita categorie „buni de munca", in care intra practic mai multi ieseni deci1t cei care muncesc efectiv, care sint doar 160.000.

„Categoria la care va referiti reprezinta tinerii de peste 16 ani, considerata in virsta de munca, dar si alte categorii de persoane care nu muncesc cu virste de pina in 62 de ani", a explicat Ioana Baragan, director adjunct al DJS.

Daca luam in considerare ca in judet sint circa 28.000 de tineri cu virste cuprinse intre 16 si 26 de ani, ce pot fi incadrati in categoria elevi ori studenti, si 7.000 de persoane ce primesc ajutor social, rezulta ca aproximativ 174.000 de ieseni nu au nici un venit si nici nu sint prinsi in activitatea de pregatire profesionala. Situatia acestora din urma este explicata simplu de specialisti: sint plecati in strainatate, lucreaza la negru sau sint din cei care nu fac nimic. „Continua sa existe munca la negru, iar multi prefera sa nu declare la stat veniturile reale. De multe ori, insa, cei care apar ca sustinuti sint de fapt plecati in strainatate si ii sustin pe cei din tara. Datele statistice arata un raport de unu la cinci, dar raportul real ar fi de unu la 2,5, maxim 3", a completat profesorul Lutac.

Raportul dintre cei plecati in afara tarii si cei care muncesc la negru este estimat undeva de unu la unu. „Din cadrul comunei noastre au emigrat 1.600 de persoane din 3.060. In ultimii doi ani au emigrat cei mai multi, si mai ales populatia tinara. Am patru copii casatoriti si sint toti in Italia", spune, de exemplu, Francisc Dobos, primarul comunei Rachiteni.

Se incurajeaza nemunca

Printre explicatiile acestei stari a pietei fortei de munca se afla si incurajarea asistatilor sociali. „Cred ca raportul arata un proces de imbatrinire a populatiei. Dar nu unul real, pentru ca speranta de viata s-a redus. Multe persoane au disparut din cimpul muncii, iar dintre acestea un numar mare a plecat in strainatate. Cred ca ajutorul social ar trebui redus pentru o perioada scurta de timp, pentru ca, in conditiile actuale, duce la marginalizarea unei parti din populatie", spune Stefan Cojocaru, conf. dr. in cadrul departamentului de Asistenta Sociala al Universitatii „Al.I.Cuza".

Dupa cum sustin specialistii, aceasta discrepanta de pe piata fortei de munca poate fi redusa prin politici de dezvoltare regionala si incurajarea micilor afaceri.

Pe de alta parte, autoritatile locale argumenteaza ca din judet lipsesc investitiile private pentru a echilibra raportul de pe piata fortei de munca. „In judet este o lipsa mare de investitii. Solutiile nu vin insa din partea administratiei locale, ci din partea mediului privat. Nu sint multumit de nivelul de dezvoltare economica a judetului", spune prefectul Nicusor Paduraru.