Intrarea pe piata supermarketurilor este o adevarata cruciada pentru majoritatea producatorilor ieseni. Putini furnizori autohtoni reusesc sa patrunda pe aceasta piata, dar mult mai putini reusesc sa se mentina.

Lista produselor alimentare produse in Iasi si comercializate de supermarketuri este destul de restrinsa, incluzind marfurile a citorva firme de panificatie, doua de lactate, doi producatori de mezeluri si unul de peste.

„Ziarul de Iasi" a contactat atit reprezentantii supermarketurilor din Iasi, cit si citiva furnizori locali pentru a analiza cauzele acestei lipse a produselor din judet pe rafturile din marile magazine.

La prima vedere, motivele sint simple: cerintele de calitate si cantitate ale marilor lanturi de magazine. Producatorii  arata cu degetul chiar politica pe care o practica supermarketurile de a favoriza firmele din tara de provenienta sau de a atrage producatori care pot livra marfa la un pret mic, dar adesea de proasta calitate.

„In negocierea cu potentialii furnizori, supermarketurile aseaza pe primul loc discountul pe care il face producatorul, pe al doilea pretul, pe al treilea termenul de plata si doar pe al patrulea loc se afla calitatea", a punctat Tudor Apostol, director general al Kosarom Pascani.

Acuzele sint chiar mai grave, mergind pina la o forma de discriminare a producatorilor autohtoni. „Eu am colaborat cu toate supermarketurile, iar in prezent am contract doar cu Selgros. Au o politica de a elimina producatorii locali", a acuzat Ionel Agrigoroaei, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi si patronul firmei de confectii Aya Sport.

Sint preferati furnizorii straini

Producatorii locali merg chiar mai departe cu acuzatiile, ei spunind ca marile lanturi de magazine prefara in general furnizori din tara de origine. „La nivel declarativ, 90% din furnizorii supermarketurilor sint producatori romani. Dupa aceea, sint preferati furnizori francezi, daca magazinul respectiv e francez, nemti, daca supermarketul e nemtesc, iar producatorii romani sint eliminati. In magazine ajung astfel capetele de raft din Occident si marfuri vechi de doi-trei ani", a mai spus Agrigoroaei.

Pe de alta parte, reprezentatii supermarketurilor insinueaza ideea ca furnizorii locali nu au capacitatea necesara de productie si nici nu pot oferi produsele la preturi competitive. „Furnizorii cu care colaboram trebuie sa aiba capacitate mare de productie. Vrem sa obtinem de la acestia discounturi pe care noi le putem oferi in continuare clientilor nostri. Detalii cum ar fi trei cutii de conserve in loc de doua sint foarte importante in contractele pe care le incheiem", a argumentat Ioana Marginean, director de marketing al Plus Discount.

Potrivit reprezentantilor de supermarketuri consultati, iesenii pot gasi alimente produse in judet doar sub citeva marci, dintre care cele mai cunoscute sint Promilch, Velpitar, Panifcom, Unisol, Kosarom si M&R. De asemenea si firmele care produc vinuri au intrat pe aceasta piata intr-o mai mica sau mare masura. „Avem numai trei furnizori din Iasi: Europrod pentru mustar si pasta de tomate, Panifcom pentru piine si Moldochim, furnizor de lichide de parbriz", a sustinut Pia Krauss, marketing manager al Selgros.

„Comercializam produsele Promilch, piinea de la Velpitar, Panifcom, Tac Tac, Stalmi, mezelurile M&R si produsele de peste de la Cordeal MV. In general nu ne aprovizionam din Iasi. Avem un depozit central de unde ne aprovizionam cu un sortiment mare de produse", a explicat Anca Cornea, sefa departamentului food al Kaufland.

Micii producatori nu au nici o sansa

Si producatorii care au deja contracte importante in majoritatea supermarketurilor subliniaza conditiile dure din aceasta piata. „Materia prima este limitata si nu putem avea contracte cu toate supermarketurile. Furnizorul poate fi penalizat, daca nu livreaza 80% din marfa contractata. Avem contract cu Billa de minim trei miliarde lei pe an, cu Metro de 2,5 miliarde. Politica lor comerciala este foarte complexa, iar unele bonusuri se acorda in functie de targeturile realizate", a mentionat Gigi Pitul, director de vinzari al Promilch.

Sansele pentru producatorii mici ajung astfel sa fie aproape nule. „Producatorii mai mici nu au insa sanse sau au foarte putine. Noi aveam un nume cunoscut, prezenta pe piata, iar 50% din produse se vind datorita pretului, iar 50% datorita marcii", a mai spus Pitul.

Comisioanele excesive par a fi principala amenintare pentru producatorii locali. „Teoretic, orice este posibil. Trebuie sa avem in vedere ca in multe tari, cum ar fi Grecia, supermarketurile au reusit sa ii distruga pe producatori. Comisioanele de chiar 10% au determinat societatile sa scada din calitate, iar cei care produceau in conditii normale au dat faliment. Si noua ne cer comisioane pentru orice si acesta este businessul lor", a motivat Apostol. 

Autoritatile locale se tem insa ca produsele ieftine se pot transforma intr-un adevarat pericol pentru sanatatea consumatorilor. „E o politica in care doar cei mari pot sa reziste. Consumatorii trebuie insa sa deschida ochii si sa vada produsele pe care le cumpara, pentru ca ajung adesea sa cumpere produse de foarte proasta calitate. E insa o chestiune privata, iar multe din firmele locale nu au forta sa astepte pina se vinde produsul pentru a-si incasa banii", a argumentat Gheoghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

Situatia este si mai dramatica in cazul producatorilor agricoli, potentiali furnizori pentru supermarketuri. „Supermarketurile vor aprovizionare ritmica, pentru o perioada lunga de timp. Deocamdata, nu stiu nici un producator iesean care sa fi reusit sa intre pe aceasta piata. Solutia ar fi pentru agricultori sa se asocieze, sa formeze grupuri de producatori", a precizat Neculai Olariu, director executiv adjunct al Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Cazul Wal-Mart in SUA

Wal-Mart, cea mai mare retea de hypermarketuri din lume, a creat o adevarata controversa peste ocean. Filosofia de baza a companiei americane este vinzarea marfurilor cu preturi cit mai mici.

Conceptul este aplicat prin presiuni imense asupra furnizorilor sa vinda la preturi cit mai reduse si a volumului mare de importuri. De asemenea, cea mai mare parte a angajatilor acestui lant comercial sint platiti cu salariul minim pe economie.

Potrivit cotidianului „USA Today" succesul Wal Mart a presarat in jur o multime de victime. Marea majoritate a micilor magazine din zonele unde compania deschide un hypermarket sint inchise in scurt timp, deoarece nu rezista la presiunea preturilor, iar furnizorii sint adusi de cele mai multe in pragul disperarii, deoarece sint nevoiti sa vinda marfurile catre Wal-Mart, chiar si la preturi situate sub costurile de productie.