Viticultorii din Cotnari vor sa se asocieze intr-o cooperativa dupa model occidental. La capatul mai multor ani de ezitari, acestia si-au dat seama ca nu au alta sansa pentru a-si crea un brand si de a patrunde pe piata externa. „Am luat legatura cu sapte-opt proprietari de vie din zona, care detin suprafete mici si medii. Vom avea pentru inceput o suprafata de 20 de hectare de vita-de-vie. Am discutat si cu un spaniol care sa ne ajute pentru ca avem nevoie de un mod de prezentare cit mai competitiva a produselor noastre", ne-a spus Eugen Cojocariu, viticultor din Cotnari. Din asociatie va face parte si fiul sau Daniel, care si-a inceput afacerea pe cont propriu. Acesta  are deja 50 de ari de vita-de-vie pe care o valorifica pe plan intern, dar vrea sa patrunda si pe piata europeana. In plus, ieseanul a devenit de citiva ani administratorul din Iasi al Vinarte, societate romana cu capital italian, care are alte trei reprezentante in tara. „Este o societate care exporta vinuri in toata lumea si doreste sa planteze in anii viitori pina la 60 de hectare de vita-de-vie nobila de Cotnari pe care sa o valorifice pe plan extern. Societatea a functionat pentru scurt timp in anii ‘98-’99, iar in ultimii ani am avut dificultati in cumpararea terenurilor pentru ca in zona suprafetele viticole sint foarte farimitate. In plus, oamenii se hotarasc foarte greu sa se asocieze", a sustinut Cojocariu.
Pentru anii viitori, acesta isi propun sa realizeze un vin de calitate, aplicind vechea reteta a vinului de Cotnari. „In prima etapa, am realizat un proiect de reconversie a 13 hectare de vita hibrida in vie nobila. Nu ne-am propus sa realizam cantitati enorme, ci un vin de calitate, asa cum era numit pe vremuri vinul din regiune, adica Perla Moldovei. Acesta va fi realizat in proportie de 35% din soiul Feteasca, 35% din Grasa, 20% din Tamiioasa si 10% din Frincusa", a argumentat Cojocariu. Dupa cum sustine viticultorul iesean, cooperativa pe care o va infiinta impreuna cu ceilalti viticultori din zona va functiona independent pentru inceput, dar nu exclude sa fuzioneze cu Vinarte in urmatorii ani.  Dupa cum sustin reprezentantii Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), suprafata viticola declarata in Registrul Fermelor cu citiva ani in urma este mai mica decit cea din teren. „Am trimis echipe sa verifice toate parcelele viticole. Banuiala noastra este ca din cele 9.200 de hectare din registrele noastre, 2.000 au fost valorificate in alte scopuri cum ar fi in Bucium constructia de vile. Este foarte important sa stim care este situatia exacta pentru ca Iasul are alocata o anumita suprafata viticola de la Uniunea Europeana, iar restul se poate constitui in rezerva si poate fi redistribuita altor viticultori", a precizat Magneriu Jalba, inspector in cadrul DADR.
Pe de alta parte, acestia recunosc ca au inceput sa se mobilizeze si micii viticultori care pot primi finantare de pina la 60% din valoarea proiectului de reconversie a suprafetelor de vie hibrida si o subventie anuala pentru via nobila de aproximativ 160 de euro pe hectar.