Liberalism de catifea

Abia inceputa perioada in care partidele liberale se adunau in actualul PNL, mai multe declaratii si evenimente au lasat sa se inteleaga ca totul s-ar putea narui din cauza disensiunilor dintre presedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, si primul sau adjunct, Valeriu Stoica. Acum doua zile insa, Quintus a tinut sa infirme astfel de scenarii. El a iesit la rampa si a anuntat ca are toata increderea in Valeriu Stoica, acesta putind fi un bun succesor al sau la presedintia partidului.
Intr-o perioada in care este nevoie de continuarea reformei in toate sectoarele societatii, existenta unui partid de factura liberala in Romania se poate dovedi extrem de binevenita. Din 1990 si pina acum, miscarile liberale romanesti au fost mereu farimitate. Aceasta realitate are, in mare parte, cauze obiective. Pina acum, in tara noastra nu a existat un interes comun al oamenilor de afaceri si al celor ce profeseaza meserii liberale, interes care ar fi presat unificarea actiunilor si, ca urmare, nasterea unui partid de dreapta autentic in Romania, care sa le promoveze interesele.
In toti acesti ani, miliardari de carton, nascuti din suptul fara limite la tita colosilor de stat, sau functionari in administratie cu averi de nababi nu aveau cum sa se aseze la aceeasi masa cu afaceristi autentici si onesti sau avocati, medici ori alti practicanti ai meseriilor liberale. Toti aveau bani, dar nu-i unea nimic. Fireste, voiau cu totii sa-si inmulteasca banii, cum e si normal, insa fiecare vedea diferit modalitatea. Primii sint adversari declarati ai reformei, ultimii, sustinatori aprigi ai acesteia. Cei care au bani, in mod automat au si acelasi prim interes: sa-i inmulteasca. Problema este ca, intr-o economie de piata autentica, modalitatea este una singura: interesul pentru aplicarea politicilor liberale de catre componenta politica a respectivei clase. Din aceste motive, miscarea liberala romaneasca a bijbiit mereu pe linga adevaratele-i obiective.
Intre timp, s-au schimbat multe lucruri, unele chiar radical. Pe de o parte, infaptuirea nucleului dur al reformei si eventuala restructurare viitoare a marilor regii fac ca afacerile pe spinarea marilor colosi sau realizate prin coruptie sa nu mai fie posibile la nivelul de pina acum. Pe de alta parte, cei care au adunat bani in toti acesti ani, chiar daca din pozitia de functionari, vor acum sa-i investeasca. Nu in ultimul rind, actiunile anticoruptie ingradesc din ce in ce mai mult domeniul afaceristilor de factura socialista. In sfirsit, faptul ca statul este deja secatuit de resurse iar economia de stat vlaguita face ca statul, chiar si ca partener onest de afaceri sau ca ofertant de slujbe, sa nu mai fie atractiv.
In aceste conditii, poate aparea un interes comun al unei categorii destul de consistente electoral, care poate ajunge chiar si la un nivel de 20%, potrivit sondajelor, care sa preseze promovarea unor politici liberale. Valorile liberale pot capata un alt cimp de manifestare. In Romania urmatorilor citiva ani, un partid credibil de dreapta poate avea un mare viitor. Ca exemplu, dupa finalizarea partii dure a reformei din Ungaria, FIDESZ, partidul de dreapta al premierului Victor Orban, a cistigat alegerile din 1997, desi la cele anterioare nici nu reusise sa treaca pragul electoral.
Va fi PNL-ul actual acel partid asteptat, teoretic, de o clasa politica in deriva, din care si acesta face parte? Greu de spus. Cert este ca, in contextul consideratiilor de mai sus, reconcilierea recenta a liderilor acestui partid poate fi de bun augur. Daca liderii liberali vor sti si sa-si gestioneze bine aliantele viitoare, fara a compromite din nou si, probabil, definitiv miscarea liberala din Romania, ramine de vazut. (Claudiu RAUS)