Soarecii de partid

vineri, 27 august 1999, 23:00
7 MIN
 Soarecii de partid

Ultimele noutati care vin din culisele PNTCD, principalul partid al coalitiei guvernamentale, par sa scoata la iveala existenta unei noi specii care s-a aciuat la caldurica politicii romanesti: soarecii de partid. Acestia, de regula, nu se implica prea mult in activitatea politica la vedere, ei fiind, in cea mai mare parte, sforarii a caror activitate nu iese la iveala decit in momentele critice prin care trece partidul. La prima vedere, am putea spune ca acestia, cine stie, or fi necesari bunei activitati interne a unui partid. Sa vedem, insa, daca lucrurile stau intocmai asa.
Deja nu mai este un secret faptul ca Radu Vasile face din ce in ce mai greu fata ofensivei talibanilor din PNTCD, care nu pot nici macar sa se gindeasca ca, vreodata, actualul premier le va fi sef de partid. Cine sint acestia? Oameni care apar destul de rar pe micile ecrane sau in fata presei, dar despre care se spune ca ar fi extrem de influenti in partid. Caror calitati exceptionale datoreaza oameni ca Gabriel Tepelea sau Nicolae Ionescu Galbeni acest privilegiu, de a detine atita putere intr-un partid de care, intimplator, depinde viitorul tarii in acest moment, ar fi greu de spus chiar si de catre cei ai caror protectori sint.
Nu ne intereseaza in mod deosebit culisele de partid. Insa cind acestea afecteaza bunul mers al treburilor in tara, atunci trebuie sa fim atenti la ele. In situatia actuala, Radu Vasile este obligat, de ceea ce se intimpla in partid, sa aleaga intre viitorul sau politic si realizarea reformei economice. Cu alte cuvinte, sa se sacrifice sau nu.
Datorita lipsei sale efective de la sedintele interne de partid, asa-numitii talibani par sa fi pus deja partidul la cale, nemairaminind decit confirmarea oficiala a deciziilor lor. Recent, acestia au elaborat noul proiect de statut al partidului, care urmeaza a fi supus votului in toamna, de catre Delegatia Permanenta a PNTCD. Printre prevederile acestuia sint citeva bine gindite. In primul rind, candidatii la functia de presedinte al partidului trebuie sa aiba o vechime minima ca membru de sapte ani. Masura, fireste, il vizeaza direct pe Emil Constantinescu, care s-a inscris in PNTCD abia la sfirsitul anului 1995. Pentru functia de vicepresedinte, vechimea minima este de cinci ani. Ca urmare, accederea in aceste functii a unora ca Andrei Marga, Sorin Dimitriu sau Radu Sirbu, vehiculata in ultima vreme, ar fi imposibila.
Pentru Radu Vasile, om vechi in partid, trebuia pregatit ceva special. Sforarii din umbra ai partidului au solutie si pentru aceasta dilema. Proiectul de statut prevede ca membrii forurilor superioare de conducere – Delegatie Permanenta, Comitet National sau Congres – sa nu mai fie alesi in cadrul filialelor, ci sa fie dintre cei care au functii la nivel teritorial sau central, adica cei numiti direct de catre BCCC, un for de conducere dominat de talibani. Aceasta inseamna ca premierul, care nu are o sustinere numerica superioara in teritoriu, ar putea fi usor scos din carti la viitorul congres, care se va tine la o data stabilita tot de catre Delegatia Permanenta din toamna.
Mai mult ca sigur, Radu Vasile se gindeste din ce in ce mai serios la varianta abandonarii postului de premier pentru a face fata acestei ofensive surde din interiorul propriului partid. Deocamdata, stim ca a cerut sa preia din nou atributiile de secretar general al PNTCD, functie ocupata interimar de fostul ministru al Invatamintului Virgil Petrescu, omul de paie al talibanilor. "In ceea ce priveste demisia mea din partid sau zvonurile privind infiintarea unei noi formatiuni, va pot spune ca nu am astfel de ginduri. Iar daca voi pleca din PNTCD, spre bucuria multora, o voi face individual. Individual compus. Este o informatie de mare bunavointa si deschidere", spunea premierul la inceputul saptaminii trecute. Fireste, era mai mult o amenintare, insa ea dezvaluie, totusi, ceva: faptul ca premierul, vazind ca este lucrat pe la spate, cere o confruntare fair-play.
Problema este insa, cum spuneam, nu cine va fi cistigatorul manevrelor de culise din partid, ci daca nu cumva perdantul va fi nu numai cel vizat, ci intreaga reforma economica. Daca, in acest moment, anumite grupuri din PNTCD provoaca o demisie a premierului si, implicit, a Guvernului, toate angajamentele externe – acord stand-by, ASAL, PSAL etc. – cad de la sine. Ce ar insemna acest lucru, credem ca nu mai este nevoie de precizat.
Tocmai de aceea, demersurile talibanilor nu mai sint doar problema PNTCD. In contextul actual al Romaniei, actiunea acestora, de a pune japca pe partid cu orice pret pentru tara, seamana cu aceea a soarecilor din podul casei care a luat foc si care aduna in continuare, in graba, boabele pe care stapinul nu le mai pazeste. Caci, cine stie, o fi luind foc casa, dar poate ca gaura lor scapa, si scapa si ei cu burta plina. (Claudiu RAUS)
Cistigurile meciurilor din Cupa UEFA
Partidele jucate de Steaua si Dinamo joi, in turul preliminar al Cupei UEFA, au fost asteptate cu sentimente diferite. In cazul dinamovistilor, era clar ca victoria si calificarea nu pot fi scapate, singurele semne de intrebare plutind asupra scorului final, care se astepta a fi unul cit mai mare. Despre Steaua, majoritatea chibitilor spuneau ca nu poate pierde calificarea, avind in vedere avantajul de trei goluri luat in meciul tur. Asta fara a exclude posibilitatea unei surprize neplacute din partea echipei militare, tinind cont de parcursul ei mediocru din campionatul abia inceput si de antecedentele de anul trecut, cind a fost la un pas de a pierde calificarea in fata unei alte echipe din Estonia.
Rezultatele se stiu, calificarea a fost obtinuta fara nici un fel de bataie de cap de ambele formatii bucurestene, Steaua impunindu-se chiar la un scor nemeritat de mare in fata Levadiei Maardu, fata de realitatea existenta in teren. Dinamo s-a distrat cum a putut mai bine cu amatorii din Luxemburg, administrindu-le inca sapte goluri, dar asta nu inseamna nimic in perspectiva meciurilor care le asteapta pe reprezentantele noastre in turul intii al Cupei UEFA, acolo de unde porneste cu adevarat competitia si unde incep sa se imparta punctele UEFA pentru sezonul viitor. Scorurile mari cu care s-au impus Steaua si Dinamo nu trebuie sa pacaleasca pe nimeni in ceea ce priveste valoarea echipelor noastre. Atit Cornel Dinu, cit si Emeric Ienei s-au aratat retinuti si cu picioarele pe pamint, subliniind ca asteapta confruntarile urmatoare cu echipe puternice, pentru a se edifica asupra a ceea ce pot echipele lor.
Meciurile de joi au adus, insa, si citeva cistiguri ce nu pot fi trecute cu vederea. La Dinamo s-a confirmat cresterea continua de forma a lui Adrian Mutu, care intr-un an de zile, daca va fi bine indrumat si isi va cunoaste interesul, ar putea ajunge un al doilea Adrian Ilie. In al doilea rind, "ciinii rosii" au demonstrat ca, pe linga Vladoiu si Mihalcea, mai poseda un atacant foarte talentat si puternic, Marius Niculae, ce pare un golgeter innascut, de tipul lui Camataru. Dupa prestatia sa din meciul cu Mondercange, pretul de trei milioane de dolari cerut pe el lui Ajax nu pare exagerat, atita timp cit olandezii au oferit aproape aceeasi suma pe craioveanul Chivu. Nu in ultimul rind, sa amintim ca antrenorul alb-rosilor, Cornel Dinu, a oferit sansa de a evolua intr-un meci de cupa europeana unor jucatori foarte tineri, Lazar si Utfineant, semn ca in Soseaua Stefan cel Mare grija pentru asigurarea viitorului este la ea acasa.
In ceea ce-i priveste pe stelisti, si ei au avut parte de o confirmare: aceea ca Rosu si Lincar reprezinta in momentul de fata aproape o treime din potentialul echipei lui Ienei. Steaua a reusit sa marcheze la Tallin si mai ales sa joace ceva abia dupa intrarea celor doi in teren, chiar daca nici unul nu era complet refacut dupa accidentarile mai vechi. Ex-ieseanul a si marcat de doua ori, eclipsindu-i pe atacantii de meserie din lotul Stelei si demonstrind ca pe viitor trebuie sa i se acorde un rol foarte important in angrenajul echipei. Steaua si-a recistigat, deci, doi din jucatorii de baza (poate si cei mai valorosi) si a cistigat in plus un excelent executant al loviturilor libere. Desi de la un fundas nu se asteapta prea multe in acest domeniu, Reghecampf a demonstrat ca este mai inspirat si mai exact decit Lacatus, Lutu ori Trica la executarea loviturilor libere. Golul superb marcat de el impotriva estonienilor este cea mai buna marturie.
Ieri, tragerea la sorti pentru primul tur a adus adversari de calibru diferit echipelor noastre. Steaua a avut destul noroc, urmind sa infrunte echipa austriaca LASK Lindz, o formatie fara mari veleitati europene si fara jucatori de clasa. Daca Ienei va sti sa-si "monteze" jucatorii inaintea acestei duble intilniri, pentru militari accesul in turul secund n-ar trebui sa fie dificil. Altfel stau lucrurile in cazul lui Dinamo, care a dat peste Benfica, fosta cistigatoare a Cupei Campionilor Europeni, un club care a cheltuit multe milioane de dolari in aceasta vara pentru a-si intari lotul si a-si asigura un drum cit mai lung in competitiile europene. In fond, insa, asta si-a dorit Cornel Dinu: un adversar de calibru, in compania caruia sa-si dea seama daca elevii sai au cu adevarat valoare sau sint buni numai sa domine campionatul Romaniei. Dinamo porneste cu sansa a doua in duelul cu fotbalistii lusitani, dar asta poate fi marea sansa a bucurestenilor: ambitia si talentul unui Florentin Petre, Mutu ori Ciobotariu pot surmonta diferenta de cota internationala fata de un Poborski sau Joao Pinto. (Ion TEODOR)

Comentarii