30.000 de euro un orfan roman

Un cetatean englez, implicat in domeniul ONG-urilor, vorbeste despre uriasa afacere a adoptiilor internationale din Romania. Brian Douglas, directorul Fundatiei Britanice „The Romanian Christian Humanitarian Foundation“, sustine ca ONG-urile care s-au ocupat de astfel de adoptii au cistigat milioane de euro. Astfel, pentru un orfan, foarte multi cetateni straini au fost dispusi sa plateasca acestor ONG-uri, potrivit lui Brian Doglas, intre 20.000 si 30.000 de euro. Cu o parte din acesti bani, fundatiile straine au reusit sa obtina in Romania si indulgenta autoritatilor care au inchis ochii la incalcarea legii. In perioada 1997-2005, numai din judetul Iasi au luat drumul strainatatii 523 de copii, ceea ce ar insemna o afacere cu un cistig intre 10 si 15 milioane de euro. In spatele afacerii sint foarte multi politicieni si oameni de afaceri straini. Cetateanul britanic, stabilit de mai multi ani in Iasi, ne-a dezvaluit pasii pe care familiile de straini i-au facut pentru a adopta un copil din Romania si sumele pe care le-au platit acestor ONG-uri care le-au livrat copii in pragul casei.
Orfanii romani – marfa de lux comandata pe Internet
„Am avut ocazia sa aflu de la familii din Anglia care au adoptat copii, unele chiar si din Romania, ca au platit unor ONG-uri intre 20.000 si 30.000 de euro pentru un copil. Suma maxima, de 30.000 de euro, se platea deseori pentru ca familia dorea mai repede copilul, un copil perfect sanatos sau un copil cu virsta sub un an. A fost si inca mai este o afacere uriasa care aduce foarte multi bani celor care se ocupa cu asa ceva“, ne-a dezvaluit Brian Douglas, care deruleaza in Iasi proiecte de promovare a sanatatii si ajutorare a persoanelor cu dizabilitati. Atragerea unor astfel de clienti dispusi sa plateasca sume mari pentru a obtine un copil se face cel mai adesea de pe Internet.
O familie de straini care doreste sa adopte un copil din alta tara are la dispozitie o oferta uriasa de astfel de servicii din partea ONG-urilor care se ocupa de adoptii internationale. Pe majoritatea paginilor de Internet ale acestor asociatii sau fundatii sint postate fotografiile unor fetite sau baieti care pot fi adoptati, virsta lor, de pe ce continent provin si citeva informatii despre copil: daca este sanatos, vaccinat, ce prefera, daca este un copil vesel, ce vrea sa se faca atunci cind va fi mare etc. Pe alte site-uri sint postate si taxele pe care familia trebuie sa le plateasca fundatiei respective pentru serviciile pe care aceasta le va face. „In SUA, aceste taxe variaza de la 2.500 de dolari la 40.000 de dolari“, ne-a spus Brian Douglas. Odata ce familia se hotaraste pentru un copil anume, incep platile pentru fiecare demers pe care ONG-ul il intreprinde in acest sens. „Prima plata este asistentul social care le face parintilor adoptatori ancheta sociala. De multe ori aceste anchete sociale se fac superficial, de aici si cazurile de abuzuri din partea parintilor asupra unor copii adoptati international. Pentru aceste ONG-uri, familia respectiva este doar un client. Se merge pe principiul «un copil pentru o familie» si nu «o familie pentru un copil», asa cum este normal. Asa se face ca un copil orfan a devenit o marfa de lux“, este de parere cetateanul britanic.
Jonglerii cu autoritatile si cu legea
In perioada in care Romania favoriza adoptiile internationale, in defavoarea celor nationale, aceste ONG-uri aveau acces la toate dosarele cu copii din toata tara, declarati oficial orfani, si care se adunau la fosta Autoritate Nationala pentru Adoptii din Bucuresti. De aici isi colectau fotografiile micutilor si datele medicale, informatii foarte necesare pentru furnizarea unui copil familiilor adoptatoare. Informatii oferite gratuit, doar pe baza unei solicitari. „Foarte multe ONG-uri din Anglia, din SUA sau alte tari europene care se ocupau de adoptii internationale aveau deschise filiale si in Romania. In majoritatea lor insa se inregistrau aici doar pentru a putea actiona mai usor si pentru a atrage si fonduri europene nerambursabile. Angajau doar 1-2 oameni, de obicei un asistent social sau un avocat de pe plan local, pe care il plateau bine sa le ajute sa faca repede actele pentru adoptii si sa le inainteze organelor abilitate in vederea aprobarii. Pentru ca aveau foarte multe relatii in ambele state, platite bine, iar afacerea se derula foarte usor“, explica cetateanul britanic, adaugind ca aceste ONG-uri cunosteau foarte bine legislatia din Romania in ce priveste adoptiile internationale si au profitat din plin de indulgenta autoritatilor, ocolind multe dintre conditiile care se impuneau atunci cind se adopta un copil. Pintilii Penciuc, directorul adjunct al Directiei de Asistenta Sociala (DAS) Iasi, este de parere insa ca, la sutele de adoptii realizate de cele citeva fundatii straine puternice care au activat in Bucuresti, a fost imposibil sa nu se ruleze si bani la negru pentru mituirea autoritatilor romanesti care raspundeau de adoptiile internationale. „Convingerea mea este ca nu a existat fundatie straina care sa nu fi luat bani de la familii si cred ca atunci acestea au rulat si bani negri pentru obtinerea unor relatii“, este de parere Penciuc.
Orfani livrati „la pachet“, in pragul casei
Potrivit directorului adjunct al DAS Iasi, majoritatea familiilor de straini care au adoptat un orfan din judetul Iasi nu au vazut deloc copilul inainte de a-l fi luat din tara. Familia adoptatoare era adusa in Romania de catre reprezentantii ONG-ului doar cind trebuia sa semneze actele de adoptie sub ochii autoritatilor. „Cred ca 95% dintre familiile de straini care au luat copii de la Iasi nu i-au vazut deloc inainte de adoptie, desi legea veche prevedea un numar de vizite de socializare si adaptare cu copilul, in centrul de plasament. Poate doar cind l-au scos din tara, dar uneori nici atunci. Trimiteau un avocat ori un reprezentat al unei fundatii sa se ocupe de acte si sa le duca copilul“, a relatat Pintilii Penciuc. Dupa ce era eliberata hotarirea judecatoreasca definitiva pentru adoptie, tot ONG-urile ridicau copiii din orfelinate si ii duceau in strainatate, livrind astfel „marfa“ in pragul casei destinatarului.
Campanie murdara pentru redeschiderea adoptiilor
Brian Douglas spune ca motivul dezvaluirilor sale il constituie presiunile in presa straina demarate de ONG-uri pentru a se redeschide robinetul adoptiilor de copii din Romania. „Se duce o campanie murdara si aceste fundatii platesc bani grei ziarelor pentru articole defaimatoare la adresa Romaniei. Folosesc materiale si fotografii vechi, chiar de pe vremea lui Ceausescu, pentru a arata cit de greu o duc orfanii de aici. Sint minciuni cu care eu nu sint de acord, mai ales ca am trait si am vazut schimbarile care s-au petrecut aici, mai ales dupa anul 2000. In articole nu se mentioneaza nici o schimbare in bine“, spune cetateanul britanic, exemplificind cu articole aparute in „Financial Times“ sau „London Evening Standard“. De altfel, si presa romaneasca a semnalat de multe ori tertipurile prin care fundatiile straine pot continua adoptiile internationale. Intrucit potrivit legii adoptiilor un cetatean strain are dreptul de a adopta un copil din Romania dupa ce acesta obtine si cetatenia romana, presa romaneasca a relatat despre cererile numeroase ale strainilor in acest sens. Brian Douglas adauga inca o modalitate prin care orfanii romani se pot „livra“ unor familii din strainatate: „Este vorba despre operatiile in strainatate. Un copil dintr-un centru de plasament este dus intr-o tara straina pentru o interventie chirurgicala. Acolo, acestuia i se poate pierde urma foarte usor“.
Cetateanul britanic a semnalat si faptul ca presiunile ONG-urilor straine se vor intensifica odata cu sosirea toamnei, cind Romania va trebui sa prezinte in octombrie un nou raport Uniunii Europene. „Aceste fundatii sint pregatite cu o noua petitie pe care vor sa o inainteze atunci parlamentarilor europeni. Aduna semnaturi pe Internet pentru aceasta petitie. Stiu ca si americanii fac presiuni puternice pentru reluarea adoptiilor internationale in Romania, desi SUA nu a semnat Conventia Internationala de la Haga privind drepturile copilului si adoptiile internationale“, sustine Douglas, care crede ca adoptiile internationale ar trebui interzise pentru ca au efecte negative asupra copiilor. „Un copil adoptat international isi pierde originile, si pentru el aceasta este o trauma si nu mai are niciodata posibilitatea de a fi reintegrat in familia naturala. Eu consider ca un copil orfan trebuie sa traiasca si sa fie educat in tara in care s-a nascut“, incheie Brian Douglas.