Ia banii si fugi!

Numai cine nu vrea nu se imbogateste in Romania. Intr-o tara a tuturor posibilitatilor, adunarea unor averi uriase din banii publici a devenit sport national. Si nici nu e prea greu sa tragi un tun sau doua si apoi sa dispari in tarile calde, la adapost de bratul prea obosit al justitiei romane. Fiscalitatea ridicata, legislatia deficitara si dorinta de inavutire peste noapte si fara munca a multora sint principalii factori care au dus la escaladarea acestui fenomen. Situatia a fost speculata de nenumarati indivizi care, profitind de mediul economic actual, au riscat si au cistigat.
Fata de alte judete, unde metodele de tepuire s-au finisat pina au ajuns la nivel de adevarata arta, in Bacau functioneaza in continuare cu succes metoda tunurilor de genul "ia banii si fugi". In alte parti, de exemplu, se practica sisteme bine studiate, in care principalii actori ramin si cu banii, dar si cu "onoarea" nestirbita. Unii vind firma inglodata in datorii catre un cetatean iresponsabil din punct de vedere legal, sau pe moarte, si care nu mai poate fi tras la raspundere. La Bacau protagonistii dau dovada de mai putina imaginatie si fabricarea de miliardari se face dupa niste normative mai putin artistice, dar la fel de promitatoare in ceea ce priveste rezultatul final.
Un clasament intocmit de Grada Financiara situeaza judetul Bacau pe locul al doilea in tara in ce priveste evaziunea fiscala, dupa judetul Ilfov. Stau marturie cele 94 miliarde de lei recuperate anul trecut de comisarii financiari la bugetul de stat. In judetul nostru, evaziunea fiscala a inceput sa infloreasca din 1995, cind au fost eliminate numeroase facilitati care se acordau firmelor. O serie de societati si-au perfectionat in ultimul timp metodele de a se sustrage de la plata obligatiilor catre bugetul de stat.
Scenariile au la baza deturnarea unor transporturi de alcool sau carburanti, de la export catre piata interna. Cistigurile obtinute sint fabuloase. Schema unor astfel de operatiuni se bazeaza pe principiul ca anumite produse – carburanti, alcool etilic alimentar, bauturi alcoolice etc. – au preturi mult mai mici in cazul exporturilor, intrucit la astfel de operatiuni nu se incaseaza accize, TVA si taxe vamale. In primavara anului 1998, Bere Lichior Margineni a incheiat un contract cu firma White Star Enterprises – cu sediul in Dublin, Irlanda, prin reprezentanta din Chisinau – pentru importul a 660 de tone de melasa, care urma sa fie prelucrata in alcool etilic alimentar. Conform acestui contract, produsul de prelucrare urma sa fie exportat in Iugoslavia, ceea ce insemna ca pretul de facturare era mult mai mic decit cel care rezulta la vinzarea in tara. Dar alcoolul nu a ajuns niciodata la destinatia declarata. Drept urmare, din constatarile organelor de control, rezulta ca statul roman a fost prejudiciat cu aproximativ 8,5 miliarde de lei.
Rafo Onesti a trecut printr-o situatie asemanatoare, cind un transportator din Republica Moldova a facut pierdute 27 de cisterne cu benzina (aproximativ 300 de tone in total), cu destinatia declarata Bulgaria. Prejudiciul creat statului prin neincasarea accizelor, TVA-ului si a contravalorii "taxei Basescu" s-a cifrat la peste un miliard de lei.
Neinregistrarea veniturilor si a obligatiilor fiscale realizate din prestarea unor activitati este un alt exemplu care vine sa demonstreze evaziunea fiscala. Societatea Codrin Com SRL din Tirgu Ocna a prejudiciat statul roman cu 4,5 miliarde de lei reprezentind impozit pe profit, TVA si majorarile de intirziere aferente. La prima vedere, afacerea derulata parea destul de simpla: achizitionarea de marfa de la firme fictive, astfel incit nimeni sa nu plateasca statului TVA sau impozitul pe profit. Codrin Com a cumparat 1.620 tone de motorina, in valoare de 7,5 miliarde de lei, de la 26 de furnizori din Bucuresti, dupa care a revindut combustibilul la diferite societati din tara. In urma unui control efecuat de Garda Financiara, s-a descoperit, insa, ca cele 26 de firme indicate ca furnizori nu exista in Registrul Comertului, sau ca aveau date de identificare false.
Toate aceste cazuri, carora li se adauga nenumarate altele pe care din lipsa de spatiu nu le-am mai prezentat, palesc, insa, in fata ingineriei financiare puse la cale de un iesean, Alexandru Moruzi , care a reusit sa dea un tun estimat la cel putin 65 de miliarde de lei, dupa care a disparut, banuindu-se ca s-ar afla acum in Australia. Moruzi si-a infiintat anul trecut o firma in Slanic Moldova, firma care avea sediul intr-o camera de hotel. Ieseanul a procesat materie prima cumparata de la Rafinaria Darmanesti, la RAFO Onesti si Petromidia Constanta. A obtinut 5.800 de tone de benzina si 44 de tone de motorina, pe care le-a vindut, fara sa plateasca accize in valoare de 32 de miliarde, TVA, in valoare de 11,4 miliarde si 7 miliarde pentru taxa Basescu. Alexandru Moruzi s-a prezentat la Administratia Financiara din Slanic Moldova si a achitat 25 de milioane de lei, din cele 65 de miliarde, dupa care a disparut. E cazul tipic de tepar cu chitantierul si stampila in servieta, spun finantistii bacauanii.
Finantele se confrunta in prezent cu multe cazuri ale unor firme cu un capital social de doua milioane de lei, care fac afaceri de patru-cinci ani, timp in care nu au achitat nici un leut catre bugetul de stat. Cel mai elocvent caz este al unei firme care a reusit sa acumuleze datorii de 25 miliarde de lei la buget. Avind in vedere ca patronul firmei a fost destul de abil incit sa nu achizitioneze nici un bun pe numele firmei si nici utilaje, fiind o societate cu raspundere limitata, singurul lucru care se poate face este actionarea individului in instanta, datorita evaziunii fiscale. " Fiind vorba de dosar penal, speram ca patronul va prefera sa achite datoriile catre stat, decit sa intre la inchisoare ", spun finantistii.
Cu ceva timp in urma, comisarul sef al Garzii Financiare Bacau, Pavel Albu , se declara ingrozit de ce ar putea descoperi in judet, daca institutia pe care o conduce ar avea mai multi angajati si ar putea extinde controalele. La rindul sau, Mircea Muntean , directorul general al finantelor, este de parere ca aceste tunuri nu pot fi date, daca undeva, acolo sus, teparii nu ar avea protectie.
( Nicoleta VARTIC, Razvan BIBIRE )