Cum a fost ajutata agricultura braileana in anul 1999

Nu se poate spune ca statul roman nu a ajutat chiar deloc agricultura braileana in anul care se incheie. Cele citeva miliarde de lei dislocate de la buget pentru agricultorii nostri nu au insemnat insa mare lucru. A fost ca si cum i-ai da unui insetat sa bea apa cu lingurita!
In baza Ordonantei 50 din ’98 si a legii 28/’99, s-a acordat prima de 200 lei pe kilogram pentru griul STAS din recolta anului 1998. Valoarea totala a acestor ajutoare a fost de 1,7 miliarde. Din toamna a intrat in vigoare O.U. 142/’99, ce stabileste o prima de 300 lei/kg pentru griul din recolta verii lui ’99 predat la panificatie. Pina acum s-au alocat 1,6 miliarde unui numar de 151 de agricultori, 26 persoane juridice si 125 persoane fizice. Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie a mai verificat si aprobat 197 de dosare, dar banii acestor beneficiari vor ajunge la destinatie in ianuarie 2000. Pentru acoperirea cheltuielilor de receptionare, depozitare si pastrare a griului din recolta ’98, statul a dat societatilor "Cerealcom" si "Comcereal", in numele producatorilor, suma de 3,4 miliarde.
In baza Hotaririi 267/’94 si Hotaririi Guvernamentale 352/’95 au mai fost de dat in acest an 117 milioane, pentru subventionarea in proportie de 70% a dobinzilor aferente creditelor acordate pentru achizitionarea de utilaje agricole. Ordonanta 36/’99 vizeaza aceeasi problema si a dat DGAA posibilitatea sa aprobe cererile pentru credite cu dobinda subventionata ale unui numar de 34 de solicitanti. Onorarea lor de catre banci ar fi implicat suma de 4,7 miliarde. Bancile brailene au acordat astfel de credite doar pentru 16 dintre solicitanti, in valoare de 1,6 miliarde.
Legea 165/’98 se refera la creditele ce finanteaza efectuarea lucrarilor agricole. Pentru aceste credite, judetului nostru i s-au acordat, in intervalul cuprins intre toamna lui ’98 si primavara lui ’99, 40,4 miliarde, utilizate deja in totalitate. In toamna lui ’99, plafonul de credite aprobat a fost de 12,2 miliarde, din care s-au utilizat 9,8 miliarde.
Ar mai fi de mentionat OU 142/’99, care instituie sistemul de plata pentru motorina pe baza de bonuri valorice, in vederea infiintarii culturilor de cereale paioase si efectuarii araturilor din toamna anului ’99. In judetul nostru sint de distribuit bonuri in valoare totala de 7,8 miliarde, pentru semanaturi, si 16,2 miliarde pentru araturi. Nu trebuie uitate nici celebrele cupoane, pentru primavara-vara si toamna, si ele in valoare de citeva miliarde.
Din pacate, toate aceste miliarde ii bucura prea putin pe agricultori. Trista realitate a demonstrat ca primele si bonurile ajung tirziu la destinatari, iar de credite nu se poate apropia chiar oricine, in conditiile in care un imprumut pentru cumpararea unui tractor trebuie garantat cu citeva case. Agricultorii spera ca in anul care vine vor fi ajutati sa-si vinda produsele la preturi bune, platite la timp, si ca vor avea parte de o creditare serioasa. (Florentin COMAN)