Hectarul de pamint brailean – printre cele mai ieftine din tara

Chiar si dupa aprobarea Legii 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, care ar fi trebuit sa determine o dinamizare a pietei pamintului si o reglare a preturilor, Romania continua sa aiba cel mai ieftin pamint din Europa. In timp ce la noi un hectar de teren costa citeva sute de dolari, ajungind sa se vinda si cu 600.000 de lei (circa 20 de dolari), in unele zone montane, in celelalte tari europene, pretul variaza intre 1.800 si 27.000 de dolari. Explicatia specialistilor consta in faptul ca numarul romanilor dornici sa munceasca pamintul este inca destul de mic. Cel mai ridicat pret este inregistrat in Austria, unde pentru un hectar se platesc de la 5.400 de dolari pina la 27.000 de dolari. Olanda se numara si ea printre tarile cu cel mai scump pamint, 10.000 de dolari, urmata de Cehia (5.300-15.000 de dolari), Belgia (8.660 de dolari), Franta (8.100 de dolari), Danemarca (6.800 de dolari), Polonia (6.000 de dolari), Anglia (4.500-6.000 de dolari), Italia (2.700 de dolari).
Un roman cumpara in medie 1,28 hectare de teren
Din datele centralizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) rezulta ca, in perioada 1998-2000, in intravilan s-au vindut si respectiv cumparat 34.000 de hectare, iar in extravilan au facut obiectul vinzarii-cumpararii 66.000 de hectare. Raportind suprafata cumparata in extravilan la numarul de cumparatori, rezulta ca, in medie, un cumparator a achizitionat 1,28 hectare. Specialistii in economie agrara apreciaza ca aceasta este o suprafata foarte mica, daca luam in calcul faptul ca piata pamintului ar trebui sa contribuie la procesul de concentrare a suprafetelor agricole. Acesta este si unul dintre motivele pentru care farimitarea terenurilor se mentine la un nivel foarte ridicat. Legea privind circulatia juridica a terenurilor nu a adus nici un aflux masiv de cumparatori romani cu domiciliul in strainatate. De la aparitia legii, 4.639 hectare de teren au fost cumparate de 1.038 de astfel de persoane, ceea ce inseamna in medie 4,5 hectare pe cumparator.
Pamintul din judetele cu potential turistic este cel mai scump
Cel mai atractiv continua sa ramina terenul situat intravilan, ceea ce inseamna ca se mentine tendinta de a se cumpara pamint pentru construirea de locuinte, si mai putin teren agricol. In acest sens, este relevant si pretul, care este mult mai mare pentru terenurile situate in localitati, care costa in medie 56,6 milioane de lei, in timp ce, in cimp, un hectar de pamint se vinde cu cel mult sapte milioane de lei. O alta anomalie pe piata pamintului consta in faptul ca se inregistreaza preturi foarte mici pentru terenurile cu fertilitate mare, in timp ce pentru terenurile mai putin fertile, se ofera preturi relativ mari. Aceste diferentieri sint considerate de specialisti nejustificate. Potrivit calculelor facute de Institutul de Economie Agrara al ASAS, in Cimpia Romana, pretul ar trebui sa fie de 14.000.000-15.000.000 lei/ hectar, in Cimpia de Vest – 12.000.000-13.000.000 de lei, in podisuri 10.000.000-11.000.000 de lei, dealuri si coline 8.000.000-9.000.000 de lei iar in zona premontana si montana 5.000.000-6.000.000 lei.
E necesara o interventie pentru eliminarea anomaliior pe piata pamintului
Cele mai mari preturi pentru terenurile intravilane se inregistreaza in judetele Mures, Ilfov, Brasov, Bihor, Harghita si Alba. La polul opus se situeaza judetele Teleorman, Dolj, Satu-Mare, Botosani, Braila, Mehedinti, Calarasi si Giurgiu. In extravilan, cele mai scumpe terenuri sint in Ilfov, Prahova, Brasov, Harghita, Maramures si Arges. Cel mai ieftin pamint este in judetele cunoscute cu mare potential agricol, cum sint Teleorman, Calarasi, Mehedinti, Braila, Gorj, Giurgiu, Timis, Dolj, Arad, Ialomita. Pentru eliminarea distorsiunilor privind preturile la pamant, IEA apreciaza ca sint necesare o monitorizare si o interventie din partea factorilor responsabili, care sa conduca la o normalizare a situatiei.
Economistii institutului spun ca, pentru stabilirea pretului pamintului, sint necesare doua elemente de baza: determinarea profitului agricol, mai precis acea parte din profit care corespunde factorului pamint, respectiv renta sau arenda cuvenite proprietarului de pamint si dobinda curenta normala la capitalul de imprumut. Mai este insa mult de asteptat pina cind taranul roman va ajunge ca, inainte de a-si vinde pamintul, sa faca riguroase calcule economice pentru a-i stabili pretul. (Lidia TRUICA)