"Vinatoarea" de copii

In ultimii cinci ani, tendinta de diminuare a populatiei scolare a devenit evidenta, mai ales la nivelul ciclurilor primar si liceal. Daca, din 1996 si pina in acest an, numarul de copii din gradinite a scazut cu 9%, in aceeasi perioada, populatia scolara din invatamintul primar a scazut cu 36%, iar in invatamintul liceal, cu 18%. Fenomenul nu se opreste aici. Anul viitor, numarul copiilor care vor intra in clasa I va fi cu 300 mai mic decit in acest an. Scaderea este ceva mai mica decit in anii trecuti, dar tendinta se mentine.
Pe linga acest fenomen, invatamintul este afectat si de abandonul scolar, care se manifesta chiar la prescolari. Anul acesta, 20% dintre copiii sub 7 ani nu au trecut pragul gradinitelor. Motivul cel mai important este saracia: parintii nu au cu ce sa-i imbrace pentru a-i trimite la gradinita, nu au cu ce sa le cumpere minimul de rechizite necesare, astfel ca micutii ramin acasa cit se poate de mult, pentru a se cheltui cit mai putin cu ei. Despre o hranire adecvata, nici nu se pune problema, pentru ca, in majoritate, aceste familii traiesc din hrana primita de la cantinele sociale, adica maninca o data pe zi.
Nici la clasa I, situatia nu este mai buna, insa obligativitatea urmarii cursurilor micsoreaza, cit de cit, abandonul. Daca, in 1996, au intrat la scoala 6.264 de elevi, patru ani mai tirziu, in clasa a V-a, au mai ramas 5.899 de elevi. Altfel spus, 6% au abandonat sau repeta clasele primare. Dintre elevii care termina opt clase, mai mult de jumatate nu urmeaza cursurile unui liceu, unii pentru ca nu au asimilat cunostintele necesare, altii pentru ca nu au bani pentru manuale si celelalte cheltuieli: fondul scolii, fondul clasei, taxe pentru utilizarea calculatorului sau tot felul de alte sume, marunte pentru unii, dar de nesuportat pentru altii.
Trierea copiilor – in functie de posibilitatile materiale
Ca urmare a scaderii drastice a efectivelor de elevi din gradinite si ciclul primar, tinta conducerilor unitatilor scolare este atragerea unui numar cit mai mare de copii. Astfel, unele scoli si gradinite care au reusit, in timp, sa-si construiasca un renume, fac inscrieri chiar de la sfirsitul anului scolar, pentru a se asigura ca, in toamna, isi vor forma clasele incluse in planul de scolarizare. Interesant este ca, desi nevoia de copii este mare, in unele scoli fie se percep taxe de inscriere in clasa I, fie ii obliga pe parinti sa plateasca integral fondul scolii la inscrierea copilului, altminteri acesta nu poate veni la scoala.
Mai mult, in ultimii patru ani, a luat amploare sistemul step-by-step, atit in gradinite, cit si in scolile generale. Acest sistem asociaza transmiterea de cunostinte cu formarea de priceperi, deprinderi, aptitudini, reprezentari, asigurind copiilor o trecere mai usoara catre viata de scolar. Programul acestor gradinite se desfasoara pe zece centre de activitate, ce urmaresc dezvoltarea emotionala, fizica si intelectuala a creativitatii, alfabetizarea, astfel incit copiii sa cunoasca lumea pe baza contactelor lor fizice, concrete, cu obiectele si oamenii care o compun. De exemplu, la centrul de matematica, micutii isi dezvolta competenta matematica, actionind direct asupra lumii inconjuratoare. In centrul de stiinte, se desfasoara experiente, avind ca scop dezvoltarea unor deprinderi de care copiii se vor folosi toata viata. Si centrul "Materialelor de constructii" joaca un rol foarte important in dezvoltarea limbajului, a aptitudinilor sociale, stiintifice si matematice, a capacitatii adaptive si motrice. De asemenea, jocul cu materiale de constructii stimuleaza dezvoltarea muschilor mari si mici. Preferatul copiilor, in acest sistem modern, este centrul jocului de rol, unde ei exploreaza universul, imitind actiunile si trasaturile caracteristice ale celor din jurul lor. Centrul "Nisip si apa" promoveaza dezvoltarea si intelegerea copiilor in toate ariile dezvoltarii, iar centrul "Bucataria" sustine, la rindul sau, dezvoltarea si invatarea in toate domeniile dezvoltarii cognitive.
Desi sistemul se practica in invatamintul de stat, adica gratuit, a-ti da copilul la o asemenea gradinita este o adevarata aventura financiara. La inceput, educatoarele care predau in acest sistem erau fericite ca noua modalitate atrage copii si, astfel, vor avea loc de munca. Dupa un timp, insa, au constatat ca, pentru a duce acest tip de instructie la bun sfirsit, trebuie sa aiba in gradinita mobilier adecvat. Pentru ca ministerul nu putea suporta asemenea cheltuieli, povara acestor costuri a cazut pe umerii parintilor, care au ajuns, astfel, sa plateasca, anual, sume substantiale, numai pentru procurarea mobilierului. Reprezentantii ministerului sustin ca sistemul step-by-step se introduce numai la cererea parintilor, care trebuie sa-si asume, astfel, toate cheltuielile. Acum, aceste gradinite au suficienti copii si pot sa renunta la o parte dintre ei, anume la cei ai caror parinti nu au banii necesari pentru sustinerea cheltuielilor. Astfel ca banul a facut trierea copiilor. O instructie buna la gradinita ofera posibilitatea unui inceput mai bun in scoala. Asadar, sansa egala la educatie a celor mici nu prea mai exista. E adevarat, in multe gradinite obisnuite, se face treaba buna cu copiii, insa diferentele dintre copiii inserati in sistemul traditional si cel step-by-step se vad si sint in favoarea celor din urma. Autoritatile spun ca acest sistem s-a introdus la dorinta parintilor, deci, daca vor mai mult, sa plateasca. Insa, oare daca se vrea un sistem de invatamint reformat, statul trebuie sa se limiteze doar la a-i plati pe dascali?
Jumatate de milion, inscrierea in clasa I
Situatia este oarecum similara la ciclul primar, unde s-a introdus sistemul "step-by-step". Aici, insa – s-a spus de la inceput – numai cine are bani poate sa-si inscrie copilul, pentru ca este nevoie de mobilier. Astfel, inscrierea in clasa I a copilului a insemnat o cheltuiala considerabila. In ultimii doi ani, asemenea clase s-au format la Scoala nr. 29, "Mihail Sadoveanu". Parintii au fost multumiti de rezultate, mai ales ca invatatoarea se ocupa de elevi si dupa ore, ajutindu-i sa-si faca temele. Cei mici ajung acasa dupa-amiaza, cu lectiile facute, ceea ce inseamna un avantaj esential pentru parintii foarte ocupati. Anul acesta, o clasa I in step se infiinteaza la Scoala nr. 17, "Ecaterina Teodoroiu", insa taxa atinge aproape jumatate de milion. Unele scoli, chiar daca nu au acest sistem nou de predare, cer parintilor, la inscrierea copiilor in clasa I, o taxa suplimentara. De exemplu, la Scoala nr. 28, anul trecut, taxa a fost de 60.000 de lei, iar in acest an, inca nu a fost stabilita, insa, dupa toate probabilitatile, nu va fi mai mica. Din punctul de vedere al parintilor care nu au bani, situatia pare intolerabila, insa cadrelor didactice nu prea li s-a lasat o alta solutie. Aplicarea reformei, lansata de Andrei Marga, inseamna, in primul rind, o baza materiala solida, pe care se aplica principiile unui invatamint modern. A aplica principiile acestui invatamint intr-un sistem ramas la anticele ustensile – tabla si creta – a condus la trierea elevilor in functie de posibiltatile materiale. In timp ce noua conducere a MEC interzice conducerilor scolilor sa perceapa orice fel de taxe, unitatile de invatamint sint nevoite sa-si modernizeze continuu baza materiala, iar alta sursa de finantare decit banii parintilor nu au.
La clasa a V-a, se cauta copiii buni
La ciclul gimnazial, goana dupa elevi continua, insa, acum, se cauta mai mult elevii bine pregatiti. Acestia, in majoritate, au o situatie materiala bunicica, iar faptul ca sint bine hraniti i-a ajutat sa invete. Reforma invatamintului prevede ca invatamintul obligatoriu va avea noua clase, ultima fiind integrata invatamintului gimnazial. Acest fapt i-a adus pe profesorii de liceu intr-o situatie dificila. Micsorarea numarului de clase duce, inevitabil, la disparitia unor catedre, deci locuri de munca. Solutia a fost infiintarea unor clase de gimnaziu in cadrul liceelor, care sa compenseze orele ce se vor pierde in cazul trecerii la noul sistem, de noua clase obligatorii. Asa, au luat fiinta clasele speciale de la liceele bune, care au strins elevii buni, pentru ca ofereau o incadrare cu profesori mai buni si program de dimineata. Astfel, in ultimii ani, scolile generale au fost nevoite sa dea replica acestei initiative, pentru ca le plecau cei mai buni elevi. Astfel, s-a declansat o adevarata vinatoare de copii. In afara celor de la "Murgoci", "Balcescu", "Iorga" si "Cerna", clase speciale se infiinteaza si la Scolile "Ion Creanga" si "Mihai Eminescu".
Numai 46% dintre elevii cu opt clase merg la liceu
In ceea ce priveste invatamintul liceal, in ultimii cinci ani, populatia scolara a scazut cu 18%, insa acest fapt are repercusiuni numai asupra grupurilor scolare mai prost cotate. Acestea au ajuns in situatia in care nu-si pot forma clasele de la scoala profesionala sau ucenici, pentru ca nu au elevi. La acest nivel, batalia se da intre profile pentru atragerea a cit mai multor elevi, nivelul lor de pregatire si posibilitatile financiare fiind mai putin importante, de aceasta data. Grupurile scolare se intrec in a oferi cazare in camine, posibilitati de servire a mesei la cantine si tot felul de inlesniri, in special pentru candidatii cu posibilitati reduse, numai pentru a-i avea elevi. Liceele bune inca nu-si fac probleme, pentru ca, dintre cei aproape 3.000 de cadidati care promoveaza examenul de capacitate, se vor gasi amatori pentru cele mai bune unitati preuniversitare ale orasului. Insa, daca populatia scolara va continua sa scada, si aceste licee vor trebui sa-si micsoreze numarul de clase sau sa coboare stacheta, pentru ca s-ar putea sa nu mai aiba tot atitia elevi buni si foarte buni. (Cristina DOSULEANU)