Caută 
4 MIN
Termenul limita de inregistrare a partidelor si candidatilor independenti pentru alegerile din Republica Moldova a expirat aseara, la ora 24.00.
Pina acum s-au inscris 16 partide si miscari, si un candidat indepent: Valeriu Ghiletchi.
Dintre formatiunile social-politice, s-au inregistrat: Partidul Popular Crestin-Democrat, condus de Iurie Rosca (situat pe extrema dreapta a esicherului politic, militeaza pentru unirea Republicii Moldova cu Romania), Blocul Electoral "Credinta si Dreptate", compus din Partidul Reformei, condus de Mihai Ghimpu, si Partidul National Roman – presedinte interimar Ion Buga, (formatiuni mai putin cunoscute, care nu au avut in ultimii ani reprezentanti in Parlament). Urmeaza Partidul Comunistilor, condus de Vladimir Voronin, formatiune care in Parlamentul dizolvat a avut 40 de mandate din 101 si care a votat actualul Guvern, Braghis. Comunistii militeaza pentru refacerea URSS, pentru legalizarea limbii ruse ca a doua limba de stat si se pronunta impotriva relatiilor cu organismele financiare internationale.
Au mai fost inregistrate, de asemenea, Partidul National Liberal, al lui Mircea Rusu, partid care nu a avut reprezentanti in Parlament, Miscarea Social-Politica "Pentru ordine si dreptate", condusa de Iurie Colesnic, o formatiune nou aparuta. Urmeaza Partidul Renasterii si Concilierii al lui Mircea Snegur, care a fost creat de citiva fosti deputati agrarieni si care a avut, in actualul Parlament, 13 mandate. Aceasta formatiune se declara a fi de dreapta. Tot pe esichierul de dreapta se afla Partidul Fortelor Democratice, al lui Valeriu Matei, care in ultimul Parlament a avut noua mandate si care, ca si PRCM, militeaza pentru integrare europeana.
Tot pentru integrare europeana se pronunta si Partidul Democrat, condus de Dumitru Diacov. Aceasta formatiune s-a lansat in campania electorala cu fostul premier Ion Sturza in frunte si cu citiva membri ai Cabinetului pe care acesta l-a condus.
S-au mai inregistrat Partidul Taranesc Crestin Democrat, condus de Vladimir Reus, Blocul Electoral Alianta Juristilor si Economistilor din Moldova, compus din Noul Partid National Moldovenesc al lui Ion Turcanu si din Partidul Demnitatii Civice al lui Ion Lipciu.
La alegerile din 25 februarie vor mai candida: Blocul Electoral Edinstvo, compus din Partidul Republican, condus de Valeri Efremov, si Partidul Socialistilor al Veronicai Abramciuc, Miscarea Social-Politica "Ravnopravie", condusa de Valeri Klimenko. Urmeaza Partidul National Taranesc Crestin Democrat, condus de deputatul Valeriu Muravschi, Blocul Electoral "Plai Natal", compus din Miscarea Social-Politica "Plai Natal" a lui Vladimir Babii si Liga Nationala a Tineretului, condusa de Valeri Strelet.
O alta formatiune lansata in cursa electorala este Partidul Democrat Agrar din Moldova, cu Anatol Popusoi in frunte. PDAM, formatiune care a avut pe liste presedinti de colhoz, a pierdut fara drept de apel alegerile din martie 1998, cind nu a reusit sa treaca de pragul electoral. El a avut, insa, un succes covirsitor la alegerile legislative din 1994, cind si-a format propriul Guvern. Gratie agrarienilor, denumirea limbii romane a fost modificata in limba moldoveneasca, iar Partidul Comunistilor a fost repus in legalitate.
Actualul premier, Dumitru Braghis, s-a lansat in cursa electorala in fruntea Blocului Electoral "Alianta Braghis", compusa din Partidul Socialist, condus de Victor Morev, Miscarea Social Politica "Forta Noua", a lui Valeriu Plesca, Uniunea Muncii, condusa de Gheorghe Sima, Miscarea Profesionistilor "Speranta-Nadejda", a lui Vladimir Florea, Uniunea Centrista, condusa de Ion Morei si Partidul Democratiei Sociale "Furnica", condus de Ion Gutu. Alianta lui Braghis este sprijinita in actuala campanie de presedintele Petru Lucinschi.
Astazi a mai depus actele pentru inregistrare Partidul Social-Democrat, condus de Oazu Nantoi.
La alegerile parlamentare din 1998 au participat 15 formatiuni social-politice si peste 60 de candidati independenti.
Pentru alegerile din 25 februarie vor fi deschise 2000 de sectii de votare. Cele peste 400 de mii de persoane cu drept de vot care locuiesc in Republica separatista Transnistreana vor fi nevoite sa voteze pe malul drept al Nistrului. La fel ca la alegerile din anii precedenti, liderii separatisti au refuzat sa deschida sectii de votare in localitatile din stinga Nistrului. Deocamdata, nu se stie daca vor fi deschise sectii de votare pe teritoriul autonomiei gagauze. In urma cu citeva saptamini, liderii de la Comrat au conditionat acest lucru de acordarea a 15 locuri in Parlamentul moldovean.
O alta problema o constituie cetatenii moldoveni aflati la munca in strainatate. Oficial, numarul acestora se ridica la circa 12.500, insa, neoficial, numarul lor este intre 600.000 si 800.000. Pentru ei vor fi deschise sectii de votare la ambasadele Republicii Moldova din strainatate.
Pentru ca alegerile din 25 februarie sa fie validate, la urne trebuie sa se prezinte cel putin 50 la suta din totalul de 2,4 milioane de alegatori. Daca acest lucru nu se va intimpla, in termen de doua saptamini va fi organizat un alt tur de scrutin, la care trebuie sa se prezinte cel putin o treime din persoanele cu drept de vot.
