Copil asasin, caut prieteni

„Copilul-asasin“ s-a intors acasa. Dupa 9 ani si jumatate de inchisoare, Constantin Tuluc este din nou liber. Dosarul „Tuluc“ este deosebit pentru justitia ieseana, fiind primul caz de omor in care autorul, atunci minor in virsta de 14 ani, si-a ucis cu singe rece prietenul de joaca, un pusti de 11 ani. La vremea respectiva, cazul sau a avut un impact mediatic si psihologic deosebit. Violenta juvenila extrema i-a intrigat pe psihiatri. Ce s-a intimplat intre timp cu Tuluc? Intreaga perioada a formarii sale ca om si-a petrecut-o in Penitenciar. Din acest motiv, cazul sau ramine unul interesant. A reusit Penitenciarul sa il faca sa constientizeze cit de grava este fapta pe care a comis-o pe 17 martie 1997? Este Tuluc acum apt pentru reintegrare in societate? Am incercat sa aflam raspunsul la aceste intrebari intr-o discutie libera cu „copilul asasin“. L-am asteptat marti sa iasa pe poarta Penitenciarului Tg. Jiu, l-am luat in masina si, pe drumul pina la Iasi, am discutat cu el: despre cum vede crima pe care a facut-o acum mai bine de noua ani, ce crede despre munca, cum va cistiga bani etc. Chiar daca discutia are lacune si este deficitara in multe locuri, va puteti face o idee despre cum creste un copil in puscarie.

Ultimele luni din pedeapsa le-a ispasit la Penitenciarul Tg. Jiu. In urma cu doua zile, la ora 10.30, au sosit actele de la Tribunal: judecatorii aprobau cererea facuta de Constantin Tuluc pentru eliberare conditionata. O ora mai tirziu, dupa ce a fost amprentat si i s-au pus in mina 43 lei noi, „copilul-asasin“ a iesit pe poarta puscariei. Era imbracat cu blugi si o geaca pe sub care avea un tricou. In picioare avea slapi. In mina tinea un rucsac negru. In fata portii il astepta o tinara. Era Andreea – o prezinta ca pe viitoarea lui sotie – pe care o vedea pentru prima oara fara ca in jurul lor sau intre ei sa fie gratii. Si-a sunat apoi mama pentru a-i da vestea ca a fost eliberat din Penitenciar si ca vine acasa. Se pare ca femeia nu stia sau ca emotia a fost foarte puternica, pentru ca a podidit-o plinsul.
„Cu mintea de acum, faceam in asa fel incit sa nu fiu prins niciodata“

L-am intrebat direct ce crede despre crima pe care a comis-o in urma cu mai bine de noua ani. „Am fost un copil prost. Daca ar fi sa pot da timpul inapoi, nu as mai face puscarie“, a raspuns el. Am insistat, sa vad cit de rau ii pare ca in primavara lui ‘97 l-a ucis pe prietenul sau, Stefan Pirlog (11 ani). Raspunsul a fost socant: „Cu mintea de acum, faceam in asa fel incit sa nu fiu prins niciodata. Caramizi erau, ciment era, asa ca l-as fi zidit si nu l-ar fi gasit nimeni niciodata. Si nu as mai fi pierdut atitia ani in inchisoare“, a explicat calm Tuluc. Ii parea rau, prin urmare, ca nu si-a luat masuri de precautie ca sa nu fie prins. Nu ca si-ar fi omorit prietenul. Dupa citeva clipe de deruta, i-am cerut sa povesteasca cum a ajuns sa-l ucida pe Stefan. „Am pus la cale impreuna cu el sa scoatem 100 de milioane de lei de la parintii lui. Aveau bani. Era de ajuns sa-si vinda Espero lor, si puteau plati. Am scris un bilet in care ii anuntam pe parintii lui Stefanita ca fiul lor a fost rapit si in care am cerut banii. Stefanita trebuia sa stea ascuns doar doua zile, iar dupa ce plateau, el ar fi trebuit sa mearga acasa si sa spuna ca nu stie cine l-a rapit“. L-am intrerupt si l-am intrebat cum ar fi intrat in posesia banilor daca familia Pirlog ar fi platit rascumpararea si ce ar fi facut cu cei 100 de milioane de lei. „Era simplu. Le spuneam sa puna banii intr-o cutie si sa o lase in fata Palatului Culturii, iar eu trimiteam un copil sa mi-o aduca. Banii imi trebuiau ca sa ii fac o petrecere surorii mele, care dupa citeva zile facea majoratul. Nu as fi cheltuit pentru asta toti banii, de restul m-as fi distrat“. Aflat pe bancheta din spate a masinii, Tuluc povestea despre crima pe care o facuse cu o relaxare greu de inchipuit.
Restul de 2% nu se va afla niciodata

L-am intrebat de ce l-a ucis pe Stefan, care a fost motivul. „Pentru mine, cuvintul dat este foarte important. Am avut o intelegere, iar el nu a respectat-o. A doua zi s-a razgindit si nu a mai vrut sa mearga mai departe. I-am spus atunci ca am un pistol Carpati in subsol pentru a-l atrage acolo, iar el a vrut sa-l vada. Asa cum se pacaleste un copil cu o bomboana, asa l-am pacalit si eu pe el. In subsol i-am spus: «Stefanita, imi pare rau, dar am avut o intelegere, iar tu nu ai respectat-o!». L-am legat pe la spate de git, miini si picioare, iar el urma sa se sufoce singur, pentru ca i-ar fi obosit picioarele si s-ar fi gituit singur. L-am vazut insa cum se chinuie si mi s-a facut mila de el. I-am pus o punga in cap si l-am sufocat“.
Tuluc stie si unde a gresit si de ce a fost prins. „Singura mea greseala a fost ca am scris biletul cu mina mea. La proba grafologica a reiesit ca era scrisul meu. Pe asta am fost condamnat si mi-au dat atitia ani de inchisoare. Oricum, din toata povestea se stie 98 la suta. Restul de 2 la suta nu se va afla niciodata“.
Se lauda ca in puscarie a invatat sase limbi

Am incercat sa aflu ce a facut in Penitenciar in acesti aproape 10 ani cit a fost inchis. A invatat ceva cit a stat inchis? „Cind am fost arestat, eram in clasa a VIII-a. Era vacanta dintre trimestrul II si trimestrul III. M-au lasat in Penitenciar sa fac si trimestrul III, asa ca am diploma de opt clase. Tot in Penitenciar am vrut sa-mi fac o meserie si m-am inscris la cursuri de calificare pentru meseria de timplar. N-am reusit sa le termin pentru ca am avut o abatere si m-au trecut la izolare. As fi vrut sa termin liceul, sa fac si o facultate, dar nu m-au lasat, mi-au respins cererile. Am facut insa «scoala vietii» in Penitenciar. Am invatat sa traiesc si sa fac bani“, a povestit Constantin Tuluc. Acum se lauda ca stie nu mai putin de sase limbi straine, patru dintre ele invatate in Penitenciar. „Stiu portugheza, spaniola, italiana, tiganeasca, franceza si germana. Ultimele doua le-am invatat la scoala, iar restul in Penitenciar“, isi prezinta tinarul cunostintele capatate printre cei cu care a impartit puscaria in ultimii zece ani. Ca sa ne convinga ca este poliglot, Tuluc ne-a dat o „reprezentatie“. In drum spre Iasi, la Rimnicu Vilcea, am oprit la o benzinarie pentru alimentare. Aici s-a dus spre un grup de rromi care statea la o masa. Pe unul dintre ei il stia, pentru ca il vazuse la Penitenciarul Tg. Jiu, cind venise in vizita la un alt detinut. Le-a „aruncat“ o fraza in limba tiganeasca, iar cei cinci rromi l-au invitat la masa lor. I-au dat doua beri, pentru el si pentru viitoarea lui sotie, si ceva de mincare. Ba chiar au vrut sa-i dea si un telefon mobil. Au vrut sa il mai tina la masa pentru a mai vorbi, insa Tuluc le-a spus ca trebuie sa ajunga mai repede acasa. Numai telefonul mobil l-a refuzat. „De ce sa iau de la ei? Imi cumpar singur cind ajung acasa. Mincarea si berea erau platite deja, asa ca le-am luat pentru drum“, ne-a spus el in masina.
Sa fii mai smecher decit altii
Pe drum ne-a spus cum a fost mai smecher decit altii, conditie esentiala, din punctul lui de vedere, pentru supravietuirea in Penitenciar. A inceput cu inchisoarea ieseana, unde a fost adus adesea, pentru ca tot facea sesizari la instanta (dezvaluiri senzationale legate de crima, existenta unui posibil complice, revizuirea pedepsei, intrerupere pedeapsa etc – n.r.). S-a caracterizat drept un detinut care raspundea obraznic cadrelor si nu se dadea la o parte de la scandaluri si batai cu alti detinuti. A recunoscut ca de multe ori a fost trimis la izolare sau era bagat la sectia „Detinuti Periculosi“. „Cit am stat la izolare, numai eu stiu. Am numarat toate placutele de gresie si faianta. Altceva nu era in camera de izolare. Nici tigari nu aveam voie, dar i-am pacalit o data. Am strins frunze uscate de la flori spunind ca fac curat. Le-am impaturit in scrisorile pe care le primeam si aprindeam tigara de la bec. Cind au deschis usa si m-au vazut fumind linistit, s-au crucit. Au cotrobait peste tot si nu-si dadeau seama cu ce am aprins. Le-am spus tot eu, ca sa nu-si mai bata capul“, si-a povestit „copilul-asasin“ faptele de vitejie din Penitenciar.
I-a inselat pe detinuti si pe gardieni

Si la Tg. Jiu a reusit sa iasa in evidenta, avind la dosar cinci rapoarte negative. In camera in care se afla, mascatii au descins si au luat la cotrobait lucrurile lui si ale celorlalti detinuti. „Aveam in camera un telefon mobil, pe care reusise sa il strecoare un coleg de camera. L-au gasit, dar nu s-a facut zgomot cu asta, ca ar fi picat si ei prost“, a spus Tuluc. Cu gindul mereu la smecherii, acesta a gasit o metoda de a-i insela pe unii detinuti. „Le vindeam cartele de telefon contrafacute“, a spus rizind „copilul-asasin“. „Erau cartele consumate pe care le puneam in tipla. Treceam usor cu fierul de calcat peste folie si ziceai ca-s noi. Fraierii puneau botul si plateau 2-3 pachete de tigari pe una“, a continuat Tuluc. Desi detinutii nu au voie sa aiba in celule fier de calcat, el s-a dovedit a fi mai presus de rigorile inchisorii. „Detinutii care erau la croitorie declarau defect fierul de calcat si scoteau o piesa din el. Apoi fierul de calcat ajungea la casare, iar aici plateam pentru el 4-5 pachete de tigari. Recuperam si piesa sustrasa si il reasamblam. Foloseam fierul si ca sa ne incalzim mincarea“.
„Nu am sa stau in tara. Am sa plec in Italia“

L-am intrebat ce planuri de viitor are, cum isi vede viata dupa anii petrecuti in inchisoare. Primul lucru pe care il va face va fi sa se casatoreasca cu Andreea, cea pe care a cunoscut-o din Penitenciar. Andreea i-a scris de mai multe ori lui Tuluc, ea a venit si l-a vizitat in inchisoare, iar in timp s-a creat o relatie intre ei. „O iubesc foarte mult. Fugea de la scoala ca sa vina sa ma vada si m-a asteptat patru ani si jumatate. A venit chiar si la Tg. Jiu, mi-a adus pachete, m-a sustinut mult“, si-a aratat Tuluc partea sentimentala. Ei s-au cunoscut in 2002. „O prietena de-a mea coresponda cu un detinut, pe care il cunostea de mai de mult, si m-a intrebat daca nu vreau sa ii scriu colegului lui de camera. I-am scris, am tinut legatura, mi-a placut foarte mult de el si l-am asteptat sa iasa din Penitenciar. Vrem sa ne casatorim, dar nu am hotarit inca data“, a spus Andreea. Despre cum se vor intretine, nu sint prea multe de spus. „Cit am stat in Penitenciar, mi-am facut multi prieteni care sa ma ajute la nevoie. Dar nu am sa stau in tara. Am sa plec in Italia, la sora mea, am sa merg in Spania, Grecia, vad eu unde. Am sa merg sa vizitez multe tari si sa fac bani“, a zis Tuluc refuzind in final alte detalii.
Dupa aproape doisprezece ore de mers cu masina, ne-a cerut sa il lasam in Pacurari. Nu a avut mult de descarcat din portbagaj. A plecat doar cu rucsacul in mina. Mergea cu spatele drept; nu mai purta povara crimei.
Despre Treptow: „Chiar si eu i-am dat una odata“

Constantin Tuluc a vorbit si despre alti detinuti aflati in Penitenciarul Iasi ale caror nume au tinut prima pagina a ziarelor locale si nationale. L-am intrebat mai intii ce mai face americanul pedofil William Kurt Treptow si cum se descurca in Penitenciar. „Treptow? Pedofilii nu sint iubiti deloc. Sint batuti, scuipati, jigniti. Chiar si eu i-am dat una odata. El statea intr-o celula de sub camera mea, iar mai jos aveam un prieten cu care mai schimbam lucruri, ii mai dadeam tigari, el imi dadea mie. Pedofilul mi-a taiat «Caleasca», ma! («Caleasca» este, in limbajul detinutilor, metoda prin care acestia fac schimb de lucruri intre celule, legate cu ata – n.r.) Si a anuntat si gardienii, care mi-au confiscat tigarile“, s-a aratat iritat Tuluc.
Despre Robert Ciobanu: „Ori se omoara, ori il omoara altii“

Un alt detinut cunoscut pe care l-a vazut a fost Robert Ciobanu, cel care anul trecut a violat-o si ucis-o pe Larisa Chelaru, fetita de 8 ani din Lunca Cetatuii. „Ciobanu nu va mai iesi din Penitenciar. Inainte sa se dea condamnarea am stiut ca va lua 20 de ani. Are viata grea acolo. Si-a luat bataie de la multi si o sa-si mai ia. Ala ori se omoara, ori il omoara altii“.
Crima care a facut inconjurul tarii
Pe 17 martie 1997, Stefan Pirlog (11 ani) a fost gasit mort la subsolul blocului sau. Singurul indiciu al anchetatorilor era un biletel prin care se cerea o rascumparare de 100 de milioane parintilor sai. Timp de doua saptamini, cit au durat cautarile, Tuluc a pacalit pe toata lumea, aparind in fata tuturor ca prieten de joaca indurerat. El l-a atras pe Stefan pe 15 martie in subsolul blocului unde locuiau, pentru a-i pune capat zilelor. Asta pentru ca baietelul nu mai vroia sa urmeze planul lui Tuluc de a stoarce 100 de milioane de lei de la familia lui. Stefan a murit sufocat, dupa ce asasinul sau i-a pus pe fata o punga de plastic si l-a strins de git. Cind si-a dat seama ca toate dovezile conduceau la el, a recunoscut crima. Judecatorii l-au condamnat pentru 12 ani si 6 luni, pedeapsa maxima pentru omor care poate fi data minorilor.
Directorul Penitenciarului: Tuluc are sanse mici sa-si faca un rost
Directorul Penitenciarului Iasi s-a aratat sceptic in legatura cu sansele lui Constantin Tuluc de a se integra in societate. „In cazul lui, sansele sint mici sa reuseasca sa-si faca un rost in viata. Eu nu l-am cunoscut personal, dar stiu ca a fost un detinut-problema. Mi-as dori sa nu se mai intoarca in Penitenciar. Dar daca va mai savirsi o fapta penala in urmatorii 3 ani, se va intoarce automat in Penitenciar, pentru ca el a fost liberat conditionat. Daca va reveni dupa gratii, inseamna ca atit el cit si sistemul au dat gres, iar acest lucru va fi un esec pentru toti cei care am incercat sa-l aducem pe calea cea buna“, ne-a declarat inspectorul sef principal Marius Vulpe (foto), directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Iasi.
„Orice om privat de libertate sufera anumite modificari de personalitate“
Are vreo sansa Constantin Tuluc sa se reintegreze in societate? L-a pregatit Penitenciarul, institutia in care si-a „desavirsit“ educatia si si-a format personalitatea, pentru o viata normala? L-a reeducat in adevaratul sens al cuvintului? Medicii psihologi incearca un raspuns. „Dupa noua ani si jumatate petrecuti in inchisoare, procesul de reintegrare in societate va fi dificil pentru acest tinar. In primul rind, porneste la drum cu handicapul fostului detinut. Pentru a-si construi o viata noua, are nevoie de perseverenta. Apoi nu se stie daca acesta si-a terminat studiile in inchisoare sau daca a urmat vreun curs pentru a obtine o calificare. De asemenea, este de luat in calcul perioada lunga a detentiei. Orice om privat de libertate sufera anumite modificari de personalitate. Acolo sint nevoiti sa se adapteze regulilor unei alte comunitati. Din acest motiv, odata liberi, procesul de adaptare este indelungat. Reusita reintegrarii depinde foarte mult si de intentiile de viitor pe care le are tinarul in cauza. Multi se simt descumpaniti dupa ce ies din inchisoare. Asta deoarece nu gasesc de lucru, iar fostii prieteni si uneori familia i-au abandonat. Dupa ce incearca o perioada sa paseasca pe «drumul cel bun» si vad ca nu au sanse de izbinda, revin la vechile reguli deprinse in inchisoare. Locul in care se reintorc cel mai adesea dupa ce comit alte ilegalitati“, ne-a declarat Gabriel Crumpei (foto), medic psihiatru in cadrul Policlinicii nr.1.