Din sef la privat, controlor la stat

"Unii incearca nu doar sa-si conserve afacerea, ci si sa o sustina din postura in care au parvenit", apreciaza profesorul Tiberiu Brailean. 

Exista in Iasi oameni care invirteau banii cu lopata. Acestia au renuntat insa la dividende si actiuni pentru o functie publica in care nici nu se apropie de jumatate din suma pe care o cistigau inainte. Trecerea din barca privata in barca statului poate naste insa conflicte de interese. Sefii de deconcentrate care au renuntat la afacerile pe care le aveau ajung din pozitiile actuale sa isi verifice fostii parteneri de afaceri sau chiar afacerile pe care le-au lasat in grija familiei. La conducerea a trei deconcentrate cu o activitate intensa de control se afla directorii coordonatori veniti din mediul privat. Directia Generala de Finante Publice a Judetului (DGFPJ) este condusa de Vasile Lupascu, un consilier judetean PSD care a activat zeci de ani in firme din domeniul constructiilor. Sefia Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) este asigurata de Tonel Cazacu, membru PSD, venit in functia de director din postura de proprietar al unei cabane. Iulian Taraboanta, directorul Inspectoratului Teritorial de Munca, a sarit in barca statului din postura de patron al unei patiserii chiar de pe raza municipiului.

„Activez in PSD de 12 ani. In plus, sint un bun strateg"

Toti declara la unison ca principalul criteriu pe baza caruia a fost numit director este cel politic. In ce priveste posibila confundare a domeniului privat din care provin cu actuala pozitie publica detinuta, sefii de deconcentrate se declara fara cusur. Nu de aceeasi parere sint insa si reprezentanti ai ONG sau economistii, care sustin ca trecerea de la privat la stat poate aduce dupa sine o „colegialitate" in relatiile cu fostii parteneri de afaceri. „Confundarea intereselor din domeniul privat de provenienta cu interesele dintr-o functie publica nu cred ca se aplica oamenilor obisnuiti, ci doar celor cu functii de conducere", sustine Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata.

Tonel Cazacu a renuntat la calitatea de administrator al Cabanei Zugreni din apropiere de Vatra Dornei, pentru a ajunge director la Protectia Consumatorului. Afacerea care are acum trecute toate actiunile pe numele sotiei i-au adus acestuia anul trecut, potrivit propriilor spuse, doar 10.000 de euro. Cazacu se considera perfect compatibil cu noua functie, motivind ca afacerea pe care a avut-o este la sute de kilometri de Iasi. „Am ajuns director pentru ca sint om politic si activez in PSD de 12 ani. In plus, sint un bun strateg. Ideea este ca noi, sefii de deconcentrate, aplicam politica Guvernului. Faptul ca vin din mediul privat este o chestiune minora. Daca ca aveam o afacere in Iasi in constructii sau in imobiliare se lasa loc unor interpretari, dar asa nu este cazul", a precizat directorul CJPC.

„Factorul politic a cintarit destul de mult"

Vasile Lupascu a ajuns director la Fisc in plina criza, moment in care incasarile la buget sint tot mai dificile. Domeniul in care Lupascu a activat este cel al constructiilor. Acesta a avut 17% din actiunile de la Moldoconstruct, unde a fost si director economic timp de aproape 20 de ani. Anul trecut, din calitatea de actionar si director economic la Moldoconstruct a incasat 370.000 de lei. „Functia de director la Fisc am privit-o ca pe o provocare. Nu trebuie sa pierdem din vedere si factorul politic care a cintarit destul de mult. Ca director la DGFPJ cistig cam 40% din cit aveam la firma. Incompatibilitati nu exista pentru ca intre mine si firmele controlate exista sefi de servicii si inspectori fiscali. Oricum, firma la care am lucrat eu nu a avut probleme cu taxele la stat", a comentat Vasile Lupascu.

„Nu este nici macar un conflict moral"

Iulian Taraboanta, fost administrator al lantului de patiserii Demetrela, a pasat familiei si cele 50% din actiunile pe care le detinea la SC Onix SRL, o firma locala care se ocupa cu inchirierea unor spatii comerciale. Singurele venituri raportate de acesta anul trecut au venit din salariul de administrator, 14.000 de lei, si din inchirierea unui spatiu, 5.400 de euro. Taraboanta se considera „un director de nota 9", faptul ca a ajuns in fotoliul de sef la ITM dupa ce a fost administratorul unei firme din Iasi considerindu-l nu o incompatibilitate morala, ci un avantaj. „Scopul meu e acela de a rentabiliza activitatea institutiei, or eu incerc acest lucru folosindu-ma de experienta din mediul privat. Nu este aici nici macar un conflict moral. Toate controalele se fac dupa reguli si regulamente, nu dupa orgolii si interese. Sint si mici exceptii care apar, si nu ma refer aici la ITM, ci vorbesc la modul general, pentru a nu crede ca activitatea de control este una fara pata", a explicat Iulian Taraboanta.

Parerile privind incompatibilitatile difera insa in afara cabinetului de director. Profesorul universitar Tiberiu Brailean de la Facultatea de Economie a Universitatii „A.I. Cuza" este de parere ca mutarea de la privat la stat reprezinta o securizare a veniturilor prin prisma unei obediente politice. „Exista garantia profitului pentru cel putin un ciclu politic. Unii incearca nu doar sa-si conserve afacerea, ci si sa o sustina din postura in care au parvenit, vizate putind fi chiar alte firme in care au interese. Exista si cazuri in care diversi indivizi care nu au afaceri reprezinta oameni de afaceri care isi plaseaza oamenii in functii de conducere dupa o intelegere cu un sef de partid. Cazurile de confundare a interesului public cu privatul sint numeroase, a se vedea cazul fratelui presedintelui Basescu. Uneori da, uneori nu, de la caz la caz situatiile difera si nu se poate generaliza", a precizat Brailean.