Cei mai multi vrinceni traiesc cu un dolar pe zi

In mod cert, in procentul de 50% din populatia Romaniei care traieste in saracie, dat publicitatii de premierul Nastase, sint cuprinsi si cei mai multi dintre locuitorii judetului nostru. Ultimele date statistice arata ca putine sint domeniile in care ne putem lauda ca surclasam alte judete ale tarii. Vrincenii continua sa cistige mai putin decit restul romanilor, industria merge prost iar preturile la majoritatea produselor alimentare au luat in greutate mai bine de 11%. La marfurile nealimentare cele mai mari cresteri s-au inregistrat la tigari iar calatoriile cu trenul sint mai scumpe decit cu o luna in urma.
Potrivit datelor care ne-au fost furnizate de statisticienii vrinceni, si in luna aprilie in judetul nostru s-a cistigat mai putin decit in restul tarii. Cistigul salarial mediu net a fost de 2.669.949 milioane de lei, cu 8,5% mai mare decit in martie a.c. Si in aceste conditii, salariul mediu net din Vrancea este cu 12,8% mai mic decit cel inregistrat la nivelul intregii tari. De altfel, inca din 1999, vrincenii primesc mai putini bani drept salarii decit in restul tarii. Diferenta in 1999 a fost de apropape 300 de mii de lei in defavoare salariatilor din judetul nostru, care s-a mentinut constant pina anul acesta. Pentru cea de-a treia luna a anului in curs, romanii au cistigat, in medie, un salariu brut de 3.717.275 lei iar netul a fost de 2.819.240 lei. Sectoarele de activitate in care salariile sint printre cele mai mari sint cele arhicunoscute, respectiv financiar bancar, asigurari, unde salariul brut a atins aproape 9,5 milioane de lei iar cel net a fost de 6,211 milioane de lei. Bine se cistiga si in domeniul energetic, termic, gaze si apa, unde salariul brut ajunge la 6,4 milioane de lei, iar cel net este de 4,6 milioane de lei. La polul opus, respectiv cu cele mai mici salarii medii, se situeaza specialistii agricoli, personalul din hoteluri si restaurante, dar si profesorii si angajatii din sanatate si asistenta sociala.
Numarul salariatilor a scazut cu 1035 de persoane
Luna trecuta, cresterea salariala din Vrancea a avut loc pe fondul unei scaderi a numarului de salariati cu 1035 de persoane. Paradoxul consta tocmai in faptul ca, desi numarul angajatilor se subtiaza de la o luna la alta si numarul somerilor scade simtitor. La sfirsitul lunii trecute, numarul somerilor a scazut cu 916 persoane, statisticienii stabilind ca in judetul nostru sint 10.031 someri. Ponderea o detin muncitorii, cu 84,2% din total. Celor peste 10 mii de someri li se adauga alte 51,5 mii care au trecut de termenul de 270 de zile si 34.819 persoane carora le-a expirat termenul de 18 luni. Aceasta inseamna ca un sfert din populatia Vrancei a trecut la un moment dat pe la Oficiul de Somaj. Cu toate acestea, rata somajului in judetul nostru la finele lunii trecute era de 6,6%, sub nivelul celei inregistrate pe total tara, care este de 10,4%, si cea mai mica din Moldova. Ponderea somerilor in populatia stabila in virsta de 18-62 de ani era, in aprilie 2001, de 4,7% fata de 7,1% cit este in intreaga tara. Rata somajului este una dintre putinele bile albe cu care se pot lauda de ani buni sefii judetului. Diferenta intre Vrancea si alte judete alte Moldovei, in ceea ce priveste rata somajului, este de mai bine de sase procente, Botosaniul putindu-se "lauda" cu o rata a somajului de 17,2%.
Multi vrinceni traiesc cu un dolar pe zi
O analiza succinta a celor doua fenomene arata fie ca nu toti vrincenii fara loc de munca s-au inscris la somaj, fie ca salariile acceptate de salariati sint sub orice critica. Asa cum se stie, o buna parte a salariatilor din Vrancea primesc salariul mediu pe economie, ceea ce inseamna ca pentru o zi de munca un angajat primeste putin peste un dolar. Nici activitatea industriala nu sta pe roze, cifra de afaceri din primele patru luni ale anului realizata de societatile comerciale cu activitate preponderent industriala a scazut cu 4,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Practic, industria vrinceana este sustinuta de confectii, care detin 58,7% si industria alimentara cu 10,3%. In luna aprilie rata inflatiei a fost de 2,7%, mai mare decit in luna precedenta, cind s-a inregistrat o rata a inflatiei de 2%. Raportul dintre indicele cistigului salariului mediu nominal net si cel al preturilor de consum a fost de 106,5% fata de luna precedenta, de 105,3% fata de martie 2000 si de 60,35 fata de octombrie 1990.
Scumpiri drastice la produsele alimentare
Una dintre problemele importante cu care s-au confruntat vrincenii luna trecuta a fost scumpirea destul de mare a produselor alimentare, dar si a serviciilor. Cosul zilnic a devenit mai scump cu 11,7%, majoritatea produselor alimentare inregistrind o crestere a pretului de consum. Cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la carnea de pasare, iar singura scadere constatata de personalul de la Statistica, dar care nu a fost simtita de condumatorul de rind, este la ulei, – 0,7%. In ceea ce priveste marfurile nealimentare, costurile acestora au crescut considerabil, scumpire care a fost simtita cel mai acut de fumatori, tigarile fiind mai scumpe cu 12,6%. Pentru servicii, o majorare considerabila s-a inregistrat la bilelele de calatorie pe calea ferata. Si puterea de cumparare a scazut considerabil, volumul incasarilor la produsele de baza diminuindu-se simtitor.
Asa cum a declarat chiar premierul Adrian Nastase, jumatate din populatia Romaniei traieste in saracie. Principalele surse ale saraciei sint, in viziunea guvernantilor, caderea economica, deficit de politica sociala, dar si saracia anilor trecuti, care s-a perpetuat. Rata saraciei a crescut in ritm alert de la an la an astfel: in 1989 era 6%, in 1994 a ajuns la 28% pentru ca patru ani mai tirziu in tara noastra sa fie o rata a saraciei de 34% iar anul trecut aceasta sa se cifreze la 44%. Situatia intilnita la nivelul intregii tari este simtita si in judetul nostru, unde pe linga cei 100 de mii de vrinceni care au mincat somaj alte citeva zeci de mii de salariati muncesc pe sume modice egale cu minimul pe economie. Una dintre caile gasite de guvernati pentru diminuarea fenomenului de saracie este infiintarea unei Comisii guvernamentale antisaracie si de promovare a incluziunii sociale. (Elena CRISTIAN)