Gropile „provinciei europene” au inghitit sute de miliarde

Judetele baronilor PSD au beneficiat de cele mai multe fonduri pentru refacerea drumurilor judetene si comunale, dar, cu toate acestea, multe artere rutiere arata ca dupa bombardament. Ultimul raport al Societatii Academice din Romania, „Criza finantarii sistemului de drumuri”, atrage atentia ca reteaua de drumuri se degradeaza mai repede decit reparatiile facute. Potrivit datelor raportului, repartizarea banilor pentru sistemul de drumuri se face dupa criterii politice si nu economice, astfel incit rezultatele sint foarte slabe. Judetele Bacau, Ilfov, Vrancea, Gorj si Constanta, adica judetele conduse de cei mai contestati lideri PSD din teritoriu, au primit de departe cei mai multi bani pentru drumuri in anul 2002. Bacaul, judetul baronului Dumitru Sechelariu si fieful secretarului general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc, detine recordul absolut, cu fonduri alocate in 2002 de 146,9 miliarde de lei, dublu fata de judetul nostru. Vrancea a primit in o suma de 70,5 miliarde de lei, din care 13,2 miliarde de lei au fost alocate direct catre municipii. Circuitul banilor este unul greu de urmarit, mai ales ca in 2003 a fost desfiintat Fondul Special al Drumurilor, banii contopindu-se in bugetul general. Cit priveste modul in care au fost asfaltate drumurile, vrincenii se pot convinge singuri.
Sute de miliarde „ingropate” in drumuri
Marea majoritatea a drumurilor din Vrancea sint intr-o stare deplorabila, in ciuda sutelor de miliarde care au fost ingropate in lucrari. Reteaua de drumuri judetene si comunale ar fi trebuit sa fie „ca-n palma”, daca ar fi sa ne luam dupa sumele care au fost alocate acestui sector. In plus, in judetul nostru au intrat si fonduri extrabugetare pentru repararea drumurilor. Aproape toate lucrarile au avut insa un punct comun: firmele cistigatoare a licitatiilor. Lucrarile de reparare a drumurilor s-au indreptat catre firmele apropiate puterii locale. In acest context, fondurile alocate repararii sistemului de drumuri au crescut de an la an. Daca in anul 2002 acestea erau de 70,5 miliarde de lei, sumele alocate acestui capitol in bugetul propriu al judetului pe 2004 se ridica la 120 de miliarde. Banii au venit de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, condus de deputatul de Vrancea, Miron Tudor Mitrea, cunoscut ca un sustinator apropiat al liderului PSD Vrancea, Marian Oprisan. „Acest mod imprevizibil si discretionar de a actiona, de a bugeta, care nu creeaza stimulente la nivel local de a face eforturi de cofinantare si strategii proprii multi-anuale, ci, dimpotriva, incurajeaza pe cei din teritoriu sa dezvolte «legaturi speciale» la centru pentru a iesi in avantaj in detrimentul altora, duce si ea la alocari insuficiente ale resurselor”, se arata in raportul SAR.
Gropi de „miliarde”
Sutele de miliarde care au intrat in Vrancea in ultimii ani s-au topit in buzunarele oamenilor de afaceri si ai mai marilor PSD. Marea majoritate a lucrarilor s-au facut prin comune izolate, unde „calitatea” lucrarilor sa nu fie observata. Refacerea unei portiuni de la Corbita a fost facuta dupa aceasta reteta. Doua firme ale lui Corneliu Prunache au concurat intre ele pentru lucrare, „victorioasa” fiind Aispa Stars ’95. Suma cu care a fost adjudecata licitatia pentru amenajarea a 2.770 metri de drum a fost de 2,971 miliarde de lei. „Rezultatele” lucrarilor au fost pe masura renumelui primului constructor al judetului, drumul fiind intr-o stare chiar mai proasta decit inainte, dupa cum s-au vaitat consilierii locali din comuna, care au decis sa nu mai aloce bani pentru lucrarile „amicului” Corneliu Pruncahe. „?n drumul comunal au fost ?nmorm?ntate aproape 3 miliarde de lei. P?na nu se face lumina cu privire la situatia lucrarilor de aici, nu mai acceptam nici un fel de rectificare. Nu este normal sa se dea at?tia bani, iar lucrarea sa fie la pam?nt”, au spus consilierii locali din Boghesti. Povestea s-a repetat si in alte localitati, printre care si Poiana Cristei. Desi preturile practicate de firma lui Corneliu Prunache erau mai mari decit ale altor firme de profil, cea mai mare parte dintre etapele lucrarilor de refacere au fost sarite. Scandalul cel mai mare izbucnit pe drumurile „provinciei europene” a fost cel de la Gura Calitei din primavara anului trecut. Liberalii, prin vocea deputatului Nini Sapunaru, au acuzat faptul ca Aispa Stars ’95 a primit 2,1 miliarde de lei pentru refacerea drumului de la Cocosari-Plopu, inainte de inceperea lucrarilor, chiar in localitatea unde locuiesc fostii socri ai ministrului Miron Tudor Mitrea. Scandalul s-a soldat cu demiterea suspecta a medicului veterinar Luigi Munteanu, presedintele organizatiei locale a PNL.
400 de milioane de euro pentru drumuri
Semnalele de alarma trase in raportul Societatii Academice din Romania par a fi facute in urma unei analize a situatiei din judetul nostru. Marea majoritate a drumurilor judetene si comunale se afla intr-o stare dezastruoasa, in ciuda fondurilor care au fost alocate acestui sector. Datele din raportul SAR arata ca in tara noastra se cheltuie in jur de 400 de milioane de euro pentru infrastructura rutiera. Pe linga faptul ca acesti bani sint insuficienti, repartizarea lor pe judete se face si dupa alte criterii decit cele economice. „Banii care exista sint alocati prin decizii politice – fie catre prioritati indoielnice, de mare prestigiu si vizibilate, dar de slaba eficienta economica (cazul autostrazilor sau podurilor fara trafic); fie impartiti judetelor discretionar, prin ignorarea criteriilor prevazute de lege”, se spune in raportul SAR. Expertii care l-au realizat atrag atentia ca „lipsa de monitorizare” si de control face ca pretul lucrarilor sa difere foarte mult de la o zona la alta a tarii, desi pretul materialelor este asemanator. „Din cauza lipsei de transparenta, publicul roman afla doar aspecte partiale, deseori superficiale ale politicii de drumuri, dar nu are o imagine globala a prioritatilor si modului cum sint acestea transpuse in practica. Ca atare, lipseste o dezbatere publica reala a sectorului de infrastructura care va atrage cele mai mari investitii in Romania in viitorul apropiat”, sustin expertii Societatii Academice din Romania. (Mihai BOICU)