Magariile de la FNI ies la iveala

Avocatul Ioan Ioanovici este singurul investitor din cele 16 persoane care a reusit sa transfere suma de 2,2 miliarde lei de la FNI la FNA, ambele fonduri fiind administrate de SOV Invest. Conform raportului intocmit de inspectorii Directiei Generale de Finante Vrancea, Ioan Ioanovici a obtinut transferul actiunilor sale, dintr-un fond in altul, direct de la conducerea centrala a SOV Invest. Culmea ironiei, pentru avocatul Ioanovici, care, pina la urma, si-a vazut investitiile blocate la FNA, este aceea ca pe data de 9 mai a.c. acesta a rascumparat 100 de actiuni de la FNI, adica a a scos 10 milioane si a preferat sa lase restul de 2,2 iliarde lei in conturile SOV Invest.
Pe lista celor 16 se regasesc si alte persoane care au recuperat sume considerabile, insa mult mai mici, in comparatie cu banii lui Ioanovici.
Deciu, fost director al Finantelor, a recuperat peste 100 de milioane
In Vrancea fondul a intrat in incapacitate de plata luni, 15 mai a.c., cind sute de investitori au asediat practic sediul FNI Vrancea dar, pina la urma, au plecat acasa fara a-si recupera vreun leu din banii investiti. Insa nu toti vrincenii care au depus bani la FNI au avut soarta oamenilor simpli, care s-au bulucit in acea luni de gratie in fata sediului FNI. Departe de noi gindul de a-i acuza de ilegalitati, va prezentam in continuare lista celor care, uzind probabil de relatii in conducerea FNI Vrancea, au reusit sa-si salveze economiile. Pe data de 15 mai a.c. Gheorghe Vlajie a rascumparat 5.200 de actiuni FNI, adica peste 520 de milioane, pe 17 mai acelasi lucru l-a facut Ecaterina Lupu, care a recuperat 1030 de unitati, respectiv 105,363 milioane lei si Lucia Cioarec, care a rascumparat unitati in valoare totala de 58, 819 milioane lei.
Pe 18 mai a.c. Victoria Husca a rascumparat 250 de unitati, respectiv 25,576 milioane lei, iar pe 19 mai Ioan Deciu a rascumparat si el 100 de unitati, adica 10, 229 milioane lei. De remarcat este faptul ca in cotidianul "Ziua", care a publicat o lista a investitorilor ce au reusit sa-si rascumpere unitatile pina pe data de 24 mai a.c., cind fondul a fost inchis oficial, este specificat faptul ca Ioan Deciu, fost director al Directiei de Finante, ar fi reusit sa-si rascumpere unitati de aproximativ 541 milioane lei. Cotidianul central nu specifica insa perioada in care Deciu si-ar fi recuperat acesti bani. Dupa data de 19 mai a.c., in judetul nostru au reusit sa mai scoata bani de la FNI inca sapte persoane, insa sumele acestora sint mici. Astfel, pe 22 mai a.c. Victoria Husca a recuperat 34 milioane, Eugen Ciubotaru – 11 milioane iar Galusca Alina Mihaela – 2 milioane. Pe 23 mai a.c. Nicolae Rosioru a rascumparat 540 milioane lei, Grigore Birla 20 milioane lei, Roscanu Ghita 99 mii lei iar Adrian Chilinta tot 99 mii lei, contravaloare unei unitati de fond.
Unii stiau ca FNI va cade
Retragerile din ultima perioada de functionare a FNI, 8-24 mai a.c. demonstreaza ca in Vrancea unii investitori au avut informatii clare ca acest fond de investitii se va prabusi. In toata aceasta perioada primele plati efectuate la primele ore ale diminetii au fost facute catre persoane care aveau investiti bani seriosi si care si-au lichidat conturile la SOV Invest. In total, in aceasta perioada au fost rascumparate 100.447 unitati de fond, care se ridica la o valoare totala de 9,532 miliarde lei. Din aceasta suma, Gingica Constantin si Melania au rascumparat pe 10 mai a.c. 4000 de unitati, adica peste 400 de milioane.
Pe 11 mai a.c. Adriana Vasilache a recuperat 1827 de unitati, adica 183 de milioane in timp ce a doua zi, Stefan Dumitru a rascumparat 194 de milioane, Ioana David 158 de milioane, Gheorghe Holbia 150 de milioane, Elene si Jana Rotescu peste 240 de milioane.
Teapa FNI Vrancea se ridica la 153 miliarde lei
Controlul efectuat de DGFPCFS la filiala vrinceana a SOV Invest arata faptul ca 7181 de cetateni si-au depus banii la FNI. Sumele depuse de acestia se ridica la 138,690 miliarde lei dar acumularile promise de fond ridica suma la 242, 67 miliarde lei. Cind fondul a fost inchis depunatorii au pierdut 1.476.860 de unitati de fond, adica 153 miliarde lei. Ultima zi de functionare a FNI Vrancea a prins fondul cu 194 de milioane in casa. FNI avea conturile la BCR si deschisese conturi si la CEC, insa acestea erau inoperabile. Conform raportului Directiei de Finante, Constantin Rusu, seful agentiei Vrancea a FNI, intr-o nota explicativa, ar fi declarat ca platile efectuate de filiala dupa data de 15 mai a.c. au fost facute in cazuri exceptionale, de boala sau deces, catre Nicolae Rosioru, Ecaterina Lupu si Lucia Cioarec. "Platile efective nu au fost operate", se mentioneaza in raport. Pina in acest moment nu se poate sti cu precizie cine a luat propriu-zis banii in mina. Au existat cazuri in tara cind unele persoane au facut cereri de rascumparare si, in acelasi timp, si cereri de depunere, intrucit FNI nu avea lichiditati. De asemenea, s-au intilnit cazuri in care s-au inregistrat cereri de rascumparare iar banii au fost redepusi pe numele unor rude, persoanele in cauza neridicind banii investiti. Va vom tine la curent cu informatiile in legatura cu scandalul de la FNI. (Traian NEGULESCU)
$ Preturi halucinante
De astazi, platim mai mult la energia electrica, gaze naturale, benzina, servicii postale, abonament telefonic
Evolutia preturilor din luna aceasta la unele produse alimentare a dovedit ca piata romaneasca nu este inca suficient de bine organizata. Poate cel mai relevant exemplu in acest sens il constituie evolutia preturilor la griu si la faina de griu. Specialitastii din agricultura apreciaza ca aceasta crestere se datoreaza, in primul rind, unei lipse a implicarii oficialitatilor in stabilirea unui pret de referinta la griu dar si datorita inexistentei unei burse de marfuri.
Reporterii nostrii l-au contactat ieri pe Victor Coniac, membru al Asociatiei Nationale a Oamenilor din Morarit si Panificatie, care considera ca actuala criza a griului este reala. "Nimic nu este imaginar din toate aceste discutii. Am ajuns in aceasta situatie datorita faptului ca, la nivel national, din 9.000 de hectare de teren agricol au fost cultivate doar 3.000 iar calamitatile, seceta si grindina, au facut ca estimarile de 3500-4000 de kilograme la hectar sa fie in realitate doar de 1500-2000 de kilograme la hectar. Guvernantii au gresit ca nu au oferit un pret bun la recolta de anul trecut. Cu 800 de lei kilogramul nici un taran nu a vindut griu, iar acum am ajuns sa cumparam faina cu 10.000 lei. Acest fapt, cit si scumpirile de energie anuntate pentru luna iulie fac piinea sa fie mai scumpa cu 20%. Cea mai ieftina piine, va fi franzela de 300 grame care costa deja 3000 lei", ne-a spus Victor Coniac, proprietarul unei brutarii.
Majoritatea comerciantilor motiveaza aceste cresteri anormale de preturi invocind legea cererii si a ofertei. Aceasta lege face parte din legile economiei de piata si se aplica in toate statele capitaliste din lume. Daca cererea este mare si oferta este redusa, atunci si pretul produselor creste. Ceea ce este anormal la noi este faptul ca dintr-o data, inaintea noii recolte, marile depozite din tara constata ca nu este griu si in concluzie criza este mare.
Marii comercianti de griu au facut legea
Inca din toamna, atit institutiile statului cit si marii comercianti erau la curent cu faptul ca productiile de anul trecut au fost bune, deci fiecare isi facuse inca de atunci macar un calcul aproximativ. Constatind ca pentru nevoile interne este suficient griu, Ministerul Agriculturii a dat "verde" pentru export. Exportatorii au profitat de ocazie, deoarece facilitatea de a primi ca prima cite 500 de lei pentru fiecare kilogram de griu exportat era destul de tentanta. Acesta este una dintre oportunitatile de cistig, care altminteri s-ar fi limitat numai la adaosurile pe care le-ar fi obtinut numai din comertul intern. Perdantii au fost asociatiile si taranii care au primit pentru fiecare kilogram de griu, in toamna trecuta, numai cite 1.300-1.400 de lei, pret ce abia acoperea cheltuielile. Dupa ce s-au intrerupt exporturile, toate organizatiile patronale au inceput sa faca scenarii catastrofice si sa strige ca nu vom mai avea piine. Marii comercianti au fost ceva mai discreti. Au tacut si au facut. Asta inseamna, dupa cum ne-a explicat un engrosist care a dorit sa-si pastreze anonimatul, ca au diminuat incet, incet griul sau faina distribuite pe piata interna pina cind s-a simtit bine ca este lipsa. Atunci au dat drumul la cantitati destul de mici, cu preturi din ce in ce mai mari. "Pot sa cer ce pret vreau pentru ca este asa o cerere ca termin o tona de faina in mai putin de un sfert de ora", ne-a mai spus acelasi engrosist. Versiunea lui este sustinuta si de multi producatori.
Cistiguri de miliarde din cresterea artificiala a pretului
Altfel cum se poate explica faptul ca producatorii de piine au innebunit cautind faina ieftina, dar pina la urma au cumparat-o scumpa. Inca de la mijlocul lunii mai, brutarii s-au plins constant de faptul ca fac greu rost de griu. Dupa ce statul nu a mai avut cum sa scoata griu din rezerva de stat, iar exporturile se sistasera, proprietarii marilor depozite au schimbat cirma "corabiei" spre piata interna. Si marii comercianti au mai cistigat o data prin "umflarea" preturilor. De citiva ani se repeta aceeasi poveste, incepind din luna mai-iunie. Totusi, nici intr-un an preturile nu au luat-o razna ca acum. In acest fel depozitele mari au cistigat destul de mult inca o data. De ce sa vinda griul la preturi rezonabile cind se puteau obtine cistiguri mari cu minimul efort de a cinta "refrenul" criza cit mai des in urechile cetateanului. Nu conteaza ca pina la urma tot cetateanul este cel care plateste. Cum a putut cistiga un angrosist care are depozite de griu? Simplu. Toamna trecuta un kilogram de griu era cumparat de la fermieri cu 1.300-1.400 lei. Acum doua saptamini, cind de fapt au fost si cele mai mari preturi, nu se gasea nicaieri griu cu mai putin de 4000 de lei kilogramul. La cantitati mari aceasta diferenta de 2700 de lei pe kilogram inseamna miliarde, cresterea depasind cu mult devalorizarea leului. La sfirsitul lui iunie anul trecut 1 dolar valora 15.870 lei, iar in prezent este 21.270 lei, adica o depreciere a leului de numai 35%.
O criza amplificata
Mai multi specialisti din Directia Agricola apreciaza ca in acest an preturile au fost facute in functie de vreme. Desi preturile nu au scazut fata de acum doua saptamini in urma cind nimeni nu vindea nimic acum taranii au inceput sa mai dea din surplusul de griu si porumb. Ieri, griul care se vindea pe piata varia intre 2.700 si 3.000 de lei. Este adevarat ca de doua saptamini a inceput recoltatul in sud si saptamina aceasta si in judetul Vrancea, dar din cauza umiditatii, nu poate fi folosit atit de repede in panificatie. Faina de griu, de la 4.000 – 5.000 de lei in primele zile ale lunii, a ajuns sa coste la unii distribuitori si 9.000 de lei iar pe piata se vinde in continuare cu 10.000 lei. Ieri, un kilogram de faina de panificatie se vindea la "Oversies" – un mare depozit din Bucuresti apartinind Fabricii de piine Baneasa, cu 7140 de lei, cu TVA inclus. "Eu am clienti traditionali pe care nu vreau sa-i alung practicind adaosuri mari. Aceasta situatie va trece si eu am nevoie sa-mi pastrez clientii", a precizat pentru "Monitorul" patronul firmei bucurestene, Cristi Cramba. El are si o explicatie interesanta in ceea ce priveste modul cum s-a ajuns la aceasta situatie: "Romanul n-a pierdut inca acea frica de lipsa de pe vremea comunista. E suficient un zvon ca si intra in panica", ne-a mai spus acesta.
Costul fainii este in jur de 30% din pretul piinii
Criza griului corelata cu scumpirile la energie si transport, influenteaza pretul la piine. Brutariile vind acest produs cam cu 500 – 1.000 de lei mai mult decit in urma cu o luna. In pretul de cost al unei piini de 4.000 de lei, cam 35% il reprezinta materia prima, 10% alte ingrediente (amelioratori, drojdie etc), 40-45% utilitatile si salariile, iar restul de 10-15% profitul brut al fabricii de piine.
Victor Coniac spune insa ca profitul real al unei brutarii este de maximum 5% din valoarea unei piini. Alti specialisti care lucreaza in panificatie apreciaza insa ca in viitor piinea se poate vinde si mai scump. "La productia actuala de griu, de 2000 de kg/hectar faina de import este mult mai accesibila decit cea din productia actuala. Cred ca pretul la piine ar putea creste cu 30% in urmatoarea perioada, insa adevarata explozie a preturilor se va produce in lunile octombrie-noiembrie. Am ajuns la mina fainii de import care intra in tara fara taxe vamale", ne-a spus un alt producator.
"Piata zaharului este anormala"
In ultima luna, pretul zaharului a crescut cu mai bine de jumatate. Daca in "Piata Moldovei" se putea achizitiona zahar, acum o luna, cu 7300 de lei, acum doua saptamini cu 9000-9500 de lei, astazi pretul se ridica la 12.500 de lei, preturile incluzind taxa pe valoarea adaugata. Directorul Fabricii "Nectarul" din Pascani, Radu Stefanescu, ne-a spus ca "piata este anormala. In anii postdecembristi, incepind din luna iunie zaharul se scumpeste in asteptarea noii recolte, pentru ca rezervele de sfecla de zahar scad. Insa niciodata nu a fost ca in acest an. Aceste scumpiri sint inexplicabile deoarece zaharul se fabrica cu sfecla din vechea recolta sau cu materie prima din import".
Reducerea importurilor si stocurile au aruncat in aer pretul la zahar
Din cercetarile noastre, la originea acestor scumpiri anormale stau cel putin trei factori. In primul rind, importurile de zahar din Republica Moldova s-au redus drastic in ultima luna, intrucit recolta de sfecla de aici a fost sub asteptari. Din surse autorizate, am aflat ca o importanta firma producatoare de bauturi racoritoare a achizitionat citeva fabrici de zahar si tine zaharul in stoc. Astfel s-a diminuat oferta, iar pretul zaharului, sub presiunea cererii de pe piata, a fost marit artificial. Al treilea motiv il constituie intirzierea aprovizionarii unor fabrici de zahar cu materie prima din import. "Vapoarele cu materie prima ar fi trebuit sa ajunga in portul Constanta pe 15 iunie si au intirziat pina pe 25 iunie. Mai dureaza in jur de 10 zile pina ca situatia sa intre in normal", ne-a declarat oficialul de la "Nectarul". In concluzie, cei care au profitat de aceasta criza sint producatorii, care si-au lichidat stocurile chiar la preturi marite, dupa ce mult timp s-au plins de concurenta neloiala facuta de importurile din Republica Moldova, importuri scutite de taxe vamale. Alti cistigatori sint intermediarii, care au profitat de lipsa zaharului de pe piata pentru a-si mari adaosurile practicate. Singura veriga unde se aplica regulile economiei de piata si nu se poate vorbi de monopol este reprezentata de micii comercianti care, din cauza numarului lor mare, au fost obligati sa-si mentina aceleasi adaosuri.
Scumpirile curg lant
De astazi vrincenii vor trebui insa sa se astepte si la alte scumpiri anuntate de Guvern. Astfel, telefonul va costa de astazi cu 7,3% mai mult. "Noi ajustam tarifele in functie de inflatie si de deprecierea leu-dolar. Ar fi trebuit sa facem o majorare de 10% insa piata nu ar fi suportat o astfel de crestere." ne-a declarat Luigino Varvara, director comercial la Romtelecom Vrancea. Si pretul benzinei se majoreaza de astazi cu 200 de lei. Tot de astazi vom plati mai scump cu 10,8% serviciile postale iar energia electrica se majoreaza cu 34%. Majorari de preturi au fost anuntate si la gaze-naturale, taxe percepute de M.I. pentru eliberarea de buletine si pasapoarte, cit si la transportul in comun. (Traian NEGULESCU, Ana PRODAN, Constantin PAVEL)