Trei zile de urari

Vrincenii se pregatesc sa primeasca uratori. Bucuria trecerii in noul an prilejuieste in aceste zile o serie de manifestari folclorico-religioase cu o semnificatie speciala. Urarile tin trei zile, din ajunul Anului Nou si pina in ziua Sfintului Vasile. Potrivit vechilor traditii, plugusorul se incheie cu unul din dansurile cele mai adorate de romani: Perinita. Focurile rituale de la sfirsit de an au fost inlocuite cu petarde si focuri de artificii. Noaptea de Anul Nou este si noaptea ursitoarelor, dar putine fete mai stiu astazi cum sa-si vada ursitul. Ciclul plugusorului se termina cu semanatul. „In afara de obiceiurile traditionale practicate in toata tara, in Vrancea se regasesc citeva personaje zoomorfe, mai ales in zona montana, in zona Vrancei arhaice, care sint specifice doar tinutului nostru, si se manifesta intr-un mod original in aceste zile. Acestea sint Mosul si Baba caricaturizate bineinteles, Ursul si Capra, Barza, ca si element care simbolizeaza fertilitatea, personaje care, alaturi de alte masti care satirizeaza defecte personale, comportamentale, fizice si de atitudine, in aceste zile procedeaza la vizitatea gospodariilor, dansind in mod traditional si facind urari de bine si sanatate”, ne-a spus Eugen Stoianoff, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale. Aceste traditiile s-au conservat mai bine in zona montana.
Plugusorul cu manele
Ca manifestare rituala, plugusorul continua seria deschisa de colindele de Craciun si se situeaza la jumatatea perioadei sarbatorilor de iarna, reprezentind puntea de legatura intre „lumea veche” si „lumea noua”. Prima zi a noului an incepe cu „S+NVAS+I” (Sfintul Vasile), „sarbatoarea petrecaretilor”, care este prima zi a anului civil si nu a celui bisericesc ce incepe la 1 septembrie. La origine este un rit agrar al fertilitatii si avea loc la 1 martie. Dupa modificarea calendarului roman in 153, Anul Nou s-a sarbatorit la 1 ianuarie. In timp, sensul sarbatorii s-a diluat printre alte manifestari folclorice. Ca si colindatul, plugusorul este de mai multe feluri: al copiilor, al flacailor, al oamenilor insurati, plugusorul mixt (femei si barbati). Acestor tipuri li se aduga o forma complexa de urat, in care apar personaje din istoria si basmele romanesti: Plugul tras de boi, Baba, Mosul, Dracu, Tiganul, Lautarii, Mirele, Mireasa. Fiecare epoca a adaugat cite un personaj. De curind in jugul boilor se aseaza un brad! Cel mai pitoresc este Tiganul. Cel mai detestat, Dracu. In ultimii ani, muzica lautarilor a „emigrat” evoluind in Klezmerul new yorkez, fiind inlocuita cu un soi de muzica turceasca ajunsa in Tarile Romane prin secolul al XVIII-lea, Maneaua. Dupa 1990, de la „plugusorul conducatorului iubit” am ajuns la „plugusorul cu manele”. Ciclul ritualului agrar inceput de plugusor se incheie cu semanatul din prima ziua Anului Nou.
Perinita, dans ritual cu tenta orgiastica
Pentru oamenii de acum 4000 de ani, solstitiul de iarna reprezenta un moment de cotitura al vietii, de care se temeau si pe care incercau prin diferite ritualuri sa-l „imblinzesca”. Acese manifestari demarau in ajunul solstitiului cu actele legate de sacrificiul porcului, continuau cu dansul mastilor si atingeau apogeul in seara Anului Nou cind mastilor li se adaugau abundenta mincarurilor si a bauturii, aducind pe participanti intr-o stare de transa. Era momentul cind in credinta populara, mormintele se deschideau si spiritele mortilor reveneau printre cei vii. Acest pasaj se incheia cu un dans plin de semnificatii orgiastice, Perinita. Astazi simbolistica initiala s-a pierdut, devenind un simplu dans popular.
Petardele, forme moderne ale bucuriei trecerii in noul an
Din timpuri stravechi, trecerea de la un an la altul (Revelionul) era insotita de zgomote si focuri purificatoare, semn ca Soarele a depasit faza descendenta a solstitiului. Cu ziua urmatoare, Soarele incepea sa creasca, lumea plecind spre o noua aventura pina la solstitiul urmator. In zilele noastre aceste focuri si zgomote s-au metamorfozat in petarde si artificii. Noaptea, cind spiritele celor plecati revin printre cei vii, este momentul asteptat de vrajitori. Altfel spus, este noaptea ursitoarelor. Impotriva acestora cetele de plugari utilizeaza instrumente de produs zgomot: buhaiul, biciul, clopotele, ciriitoarea. In seara de Anul Nou, fetele merg la ursitori sa afle norocul, cautatorii de comori vineaza flacarile pe piscurile dealurilor, vrajitoarele arunca blesteme, se „leaga cununiile” etc. (Valentin MUSCA)

Publicitate și alte recomandări video