Mincatorii de patroni

Indreptate cu predilectie spre sfera activitatilor economice, controalele intreprinse de o multitudine de institutii abilitate in efectuarea acestora constituie un factor esential pentru desfasurarea in conditii de normalitate, in deplina legalitate, a activitatilor de orice tip si preintimpinarea de nereguli.
Privite cu ochi rai de catre agentii economici, controalele pe linie financiar-contabila, de protectia muncii, de mediu, sanitare, aparare civila, etc. sint considerate, in unele cazuri, datorita duratei de desfasurare a acestora, pur si simplu, o pierdere de timp, din moment ce, teoretic, fiecare agent cunoaste "litera si spiritul legii".
In pofida unui adevarat bombardament de controale la care sint supusi agentii economici, paradoxal, se vorbeste in permanenta si, bineinteles, exista evaziune fiscala, furt, coruptie.
Pentru a va face o imagine de ansamblu, va prezentam, in pagina 3, institutiile si controalele care pot "vizita" oricind si in acelasi timp un agent economic.
Garda Financiara – virful de lance al DGFPCFS
Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, conform legii 30/91 privind organizarea si functionarea controlului financiar, intreprinde controale fiscale, prin Directia de impozite si taxe si organele fiscale teritoriale, si controale financiare, prin Garda Financiara.
Dintr-o lista impresionanta de legi care stau la baza controalelor DGFPCFS putem exemplifica: Legea 12/1990 privind protectia populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, cu modificarile ulterioare; Legea 82/1991 a contabilitatii de aplicare a acestora, Legea 32/1991 a impozitului pe salarii, OGR 3/1992 – TVA; OGR 85/1997, impozitul pe venit la persoanele fizice, OGR 70/1994 privind impozitul pe profit, OGR 26/95 privind impozitul pe dividende, OGR 82/1997, privind accizele; Legea 27/94 privind impozitele si taxele locale; Legea 87/1994 privind comiterea evaziunii fiscale, etc.
In cazul DGFPCFS, se pune, totusi, intrebarea: care este diferenta intre controalele intreprinse de Directia de impozite si taxe (fost ITFS) si cele ale Garzii Financiare, din moment ce actioneaza in baza acelorasi legi.
In mod normal, toate aceste controale nu trebuie sa se suprapuna, eventual se pot completa reciproc. O delimitare mai clara in acest sens, este, inca asteptata printr-o viitoare lege. Garda Financiara este considerata "virful de lance" al controlului DGFPCFS, avind cea mai mare eficienta. Ministerul Finantelor mizeaza pe acest organ de control, deoarece Garda Financiara actioneaza pe parcursul derularii operatiunilor comerciale. Controalele operative inopinante, cu durata de pina la opt ore, au darul de a surprinde exact momentul savirsirii abaterilor.
Pe de alta parte, pe baza neregulilor constatate de Garda Financiara, Directia de Control ia la "purificat" intreaga activitate financiara a agentului economic suspectat, dupa o anuntare prealabila a acestuia, controlul putind dura saptamini si chiar luni de zile.
In cazul depistarii eventualelor nereguli, organele de control pot aplica sanctiuni contraventionale si pot intocmi dosare penale, daca exista elemente constitutive. De asemenea, pot sesiza organele de urmarire penala, daca exista elemente constitutive ale elementului infractional.
Politia Economica "ataca" si ea cu trei servicii
Pe o linie asemanatoare actioneaza si Politia Economica, prin "Biroul de combatere a criminalitatii economico-financiare" (la Politia Municipiului), "Serviciul pentru combaterea criminalitatii economico-financiare" si "Serviciul pentru combaterea coruptiei si a crimei organizate" (la Inspectoratul de Politie al Judetului).
In baza legii de organizare si functionare a Politiei, acestea efectueaza controale pe linie economica constatind incalcarile de lege (Legea 12/1990, Legea 82/1991, Legea 87/1994 precum si alte infractiuni de natura economica prevazute in Codul Penal).
In cazul in care se constata incalcarea legii, Politia Economica sesizeaza DGFPCFS care face verificari la fata locului.
Daca DGFPCFS confirma existenta incalcarilor de lege, Politia Economica preia cazul si intocmeste dosar de urmarire penala. Acesta ajunge, in final, la Parchet, apoi in Instanta de Judecata.
Curtea de Conturi merge doar pe la stat
Un alt control economico-financiar este efectuat de Curtea de Conturi. In baza legii de organizare si functionare nr. 94/1992, aceasta isi exercita functiunea de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale.
Prin controlul sau, Curtea de Conturi urmareste respectarea legilor si aplicarea principiilor de economicitate si eficienta in gestionarea mijloacelor materiale si banesti.
Constituie abateri si sint sanctionate de catre Curtea de Conturi, printre altele: nerespectarea obligatiei de a prezenta Curtii, in termenele stabilite, conturile ce urmeaza a fi verificate (amenda civila egala cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina careia s-a produs intirzierea); executarea unei operatiuni supuse controlului preventiv al Curtii, fara viza acestuia (amenda civila egala cu salariul pe 2-5 luni al persoanei care a dispus, a inregistrat sau a efectuat operatiunea).
Primaria se calca pe picioare cu Politia Sanitara si OJPC
Un ultim batalion de inspectie pe linie economica este Corpul de Control al Primariei. In baza Legii administratiei publice nr. 69/1991, republicata si completata cu OGR 22/1997, acesta efectueaza controale asupra activitatii de alimentatie publica si de prestari de servicii desfasurate de toti agentii economici din Galati, asigurind aplicarea dispozitiilor legale din actele normative care reglementeaza aceste domenii precum si din orice alte dispozitii cu caracter normativ emise de CLM pentru desfasurarea ordonata si civilizata a comertului si prestarilor de servicii (Legea 12/1990, ORG 21/1992 privind protectia consumatorilor, HG 168/1997 cu privire la regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea si securitatea populatiei, HCLM 35/1995 si 105/1996 privind normele de gospodarire comunala).
Pentru abateri de la aceste acte normative, Corpul de Control al Primariei aplica amenzi intre 50-100 mii lei, pentru persoanele fizice, si intre 200 mii – 1,5 milioane de lei, persoanelor juridice.
Alte organe de control a caror obiect de activitate se suprapune in mare parte sin:t Politia Sanitara (fost Sanepid) si Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor.
Conform legislatiei in vigoare, Politia Sanitara controleaza, din punct de vedere igienico-sanitar, calitatea produselor alimentare comercializate, vinzarea si depozitarea acestora. In baza OGR 21/1992, privind protectia consumatorilor, aprobata prin Legea 11/1994, OJPC supravegheaza calitatea produselor si a serviciilor catre populatie.
In cazul in care sint constatate abateri de la legislatia in vigoare, OJPC aplica amenzi de pina la un milion de lei persoanelor fizice si pina la doua milioane de lei persoanelor juridice.
Inspectoratul de Stat in Constructii merge pe aceeasi lungime de unda cu Consiliul Judetean
Parasind spectrul economico-financiar ajungem la controalele efectuate pe linia calitatii in constructii. Vom vorbi, mai intii, despre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului.
Pe baza unui program de activitate avizat de catre Inspectia Centrala (atit din punct de vedere al calitatii in constructii, cit si pe urbanism), IDSIC efectueaza controale urmarind modul in care este respectata legislatia in vigoare (Legea 10/1995 – referitoare la calitatea in constructii, Legea 50/1994 completata cu Legea 125/1996 – cu privire la autorizatiile de constructii, Ord. 19/1994 – privind modul in care se realizeaza blocurile pentru tineri din punct de vedere calitativ si economic). Nerespectarea acestor reglementari atrage amenzi de 3 pina la 20 milioane lei.
Aceeasi activitate de control este efectuata si de "Corpul de Control al Consiliului Judetean vizavi de disciplina in constructii". Agentii economici, persoane fizice sau juridice, sint verificati in tot ceea ce tine de autorizatii, amplasamente, taxe, impozite prevazute de Legea 50/1991 si oportunitatea si calitatea constructiei prevazuta de legea 114/1994. De asemenea, Corpul de Control al CJ urmareste si respectarea hotaririlor de guvern pe diverse programe de investitii.
In functie de gravitatea abaterilor savirsite de persoane fizice si juridice, amenzile aplicate se situeaza intre 2 si 20 milioane lei.
Apararea Civila "ataca" agentul, iar pompierii vin sa mai stinga naduful atitor controale
Apararea Civila are si ea un cuvint de spus. Inspectoratul Judetean de Protectie Civila intreprinde controale, atit persoanelor fizice cit si persoanelor juridice, in baza legii 106/1996 – privind protectia civila.
Refuzul de a organiza si instrui formatiunile de protectie civila, folosirea mijloacelor si sistemelor de transmisiuni, alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor si echipamentelor de protectie civila in alte scopuri decit cele pentru care sint destinate, refuzul de a indeplini masurile de prevenire si protectie a oamenilor, mediului si bunurilor materiale, de a participa la pregatirea de protectie civila sau la actiuni de interventie sint doar citeva din incalcarile legii ce atrag dupa sine amenzi de la 1 la 10 milioane lei.
Grupul de Pompieri Judetean, potrivit Legii 121/1996, exercita inspectii si controale privind modul de aplicare a prevederilor legale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor. Pentru nerespectare ORG 60/1997, aprobata de Legea 212 pe 1997 privind apararea impotriva incendiilor, amenzile aplicate variaza intre 1 si 10 milioane lei.
Munca trebuie protejata
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protectia Muncii efectueaza controale agentilor economici in baza legii 90/1996, dupa un program national de control al MMPS, vizind respectarea normelor de protectia muncii. Incalcarea dispozitiilor legale, privitoare la protectia muncii, atrage raspunderea administrativa, materiala (intre 50.000 si 1 milion lei), civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.
Inspectorii Camerei de Munca urmaresc respectarea de catre agentii economici a Legii 83/1995 privind unele masuri de protectie sociala a persoanelor incadrate in munca. Nerespectarea acestei legi atrage, dupa caz, sanctionarea cu amenzi intre 500.000 si 1 milion de lei.
Agentul economic este controlat si de inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului. Inarmati cu Legea nr. 135/1995 privind protectia mediului, in cazul constatarii unor abateri, inspectorii APM ii pot "mingiia" cu amenzi intre 500.000 si 75 milioane lei pe cei care "au calcat alaturi". In cazuri grave, se poate merge pina la intreruperea activitatii agentului economic vinovat, caruia i se poate intocmi chiar si un dosar penal.
Regiile, corpurile de control ale ministerelor si FPS inchid cercul
Alte controale, fiecare pe bucatica sa de teren, efectueaza si APTERCOL, RENEL, ROMGAZ, in baza contractelor de furnizare servicii (apa calda si rece, energie electrica si termica, gaze) incheiate de catre agentii economici cu cele trei regii.
Consumul fraudulos de servicii, racordarile ilegale, modificari ale contoarelor sau ale aparatelor de control, constituie infractiuni iar in unele cazuri se poate ajunge si la intocmirea de dosare penale.
Si pentru ca nu sint de ajuns atitea controale, la agentii economici regii autonome isi mai face aparitia si Corpul de Control al Ministerului respectiv, iar la societatile de stat, Fondul Proprietatii de Stat.
Sint multe, sint putine, controalele enumerate, asta conteaza mai putin. Important de reliefat este faptul ca, la ora actuala, nu se poate vorbi despre o reusita in ceea ce priveste disciplinarea agentilor economici. Multitudinea mijloacelor de coercitie prevazute de legile in vigoare sint, inca, prea blinde dind posibilitatea agentului economic sa gaseasca, de fiecare data, o portita prin care sa se sustraga legii. (Mircea CIUCASU)