Actualul presedinte CJ a devenit piesa principala in scandalul transferurilor de terenuri

Iasul a devenit un oras al magicienilor, iar Comisia Judeteana de Fond Funciar (CJFF) – locul unde acestia isi tin demonstratiile. Toti magicienii sint sau au fost persoane sus-puse in judet si toti au facut acelasi numar de iluzionism: si-au "transferat" terenul dintr-o vagauna pierduta intr-un colt al Moldovei pina in zonele rezidentiale ale Iasului. De pe urma acestor transferuri ilegale, toti au avut de cistigat proprietati de zeci sau de sute de ori mai valoroase.
Dupa celebrii Puiu Constantinescu, Mircea Artenie, Toader Berlea si Sebastian Peterca, "Monitorul" a mai descoperit un magician de marca. De aceasta data, el nu mai face parte dintre VIP-urile zilei, in schimb este un personaj bine cunoscut din cadrul fostei nomenclaturi comuniste. Ionel Mitrica, unul dintre titanii agriculturii socialiste de dinainte de 1989, si intrat sub aripa protectoare a PDSR dupa 1990, a reusit aceeasi performanta ca si ceilalti "magicieni". Mitrica si-a folosit din plin cunostintele dobindite in anii construirii socialismului si si-a mutat pamintul, peste vai si dealuri, din fundaturile Botosaniului, pina in Valea Lupului, vizavi de actualul "Metro".
Cind taranistii bateau la usa Casei Patrate, Flaiser semna transferuri
Tranzactia a fost facuta pe ultimii metri ai fostei guvernari PDSR, cu doar doua saptamini inainte de instalarea guvernarii CDR. Prefectul de atunci, Lucian Flaiser, actualul presedinte al Consiliului Judetean, a semnat transferul solicitat de Mitrica in momentul in care taranistii bateau la portile Casei Patrate.
Ionel Mitrica nu a fost niciodata un necunoscut. Cartea sa de vizita este impresionanta: director al trustului SMA pina in 1986, secretar de partid pe probleme de agricultura pina in 1989, si, dupa 1990, unul dintre cei mai influenti membri ai Frontului Salvarii Nationale, viitorul PDSR. Treptat, Mitrica s-a retras in umbra, dar si-a pastrat radacinile adinc infipte in administratia ieseana.
Mitrica si-a facut mina cu "Afacerea Agronomilor"
Inainte de a se specializa in magia transferurilor de teren, Mitrica s-a facut cunoscut prin "Afacerea Agronomilor", dezvaluita de "Monitorul" in anii 1995-1996, prin una din cele mai mari campanii de presa de dupa 1990. El a cerut si a obtinut o jumatate de hectar de pamint ca "membru CAP". "Titlul de proprietate pe care l-am primit atunci mi-a fost anulat. S-a considerat ca nu as fi avut dreptul la suprafata care se atribuia fostilor membri cooperatori", a recunoscut Mitrica.
Fostul secretar cu agricultura nu s-a descurajat in urma acestui insucces. Dupa ce titlul de proprietate i-a fost anulat, Mitrica si-a adus aminte ca are o sotie, iar aceasta are dreptul sa ceara retrocedarea unei suprafete de teren. Singura problema era ca acel pamint nu era la Iasi, ci tocmai la Virfu Cimpului, o comuna pierduta printre dealurile judetului Botosani.
Peste noapte, mostenirea lui Mitrica s-a facut de 325 de ori mai mare
Pentru a-si aduce pamintul cit mai aproape de casa, Ionel Mitrica a pus imediat in miscare mecanismul clasic. In 1992, CJFF Botosani recunostea dreptul de proprietate al Adrianei Mitrica pentru o suprafata de 0,5 hectare de teren in cadrul societatii "Sendora" SA Dorohoi. La aceasta, se mai adauga inca o jumatate de hectar, sub forma de actiuni la aceeasi societate. Adriana Mitrica a cerut transferul hectarului de pamint de la SC "Sendora" la SC "Agromixt" SA Miroslava, sotul ei fiind unul din bosii societatii iesene. Cele doua foste intreprinderi socialiste si-au dat acceptul pentru acest transfer. FPS si FPP din judetul Iasi si Botosani si-au dat, la rindul lor, avizul favorabil, desi acest acord n-avea nici in clin nici in mineca cu Legea Fondului Funciar. Prefectura Botosani a aprobat, de asemenea, transferul, in noiembrie 1996, iar peste doar trei saptamini, si Prefectura Iasi si-a dat acceptul, sub semnatura lui Lucian Flaiser. Din acest moment, lucrurile au intrat in linie dreapta. Fara a avea la mina avizul Ministerului Agriculturii pentru transfer, Adriana Mitrica a renuntat la calitatea de actionar intr-un colt de judet si a dobindit un colt de rai la doi pasi de Iasi. Din proprietarul unui hectar de teren intr-o fundatura, Mitrica a devenit proprietarul aceluiasi hectar, cu deschidere la Drumul National 28. Printr-o simpla semnatura, un teren cu o valoare de cel mult doua milioane lei a capatat o valoare de 325 de ori mai mare.
Tanasoiu, iepurele scos din palarie
In 1998, prefectul Florin Vitan a cerut anularea titlului de proprietate primit de Mitrica. Intr-o prima instanta, titlul a fost anulat de Judecatoria Iasi. Cunostintele printre agronomi ale lui Mitrica au reintrat in actiune. La 7 octombrie 1998, Oficiul de Cadastru Iasi a solicitat Ministerului Agriculturii aprobarea post-factum a transferului realizat de Mitrica. Acesta si-a gasit un surprinzator aliat si in persoana lui Vladimir Tanasoiu, seful Directiei Agricole Iasi de la acea vreme, cunoscut acum ca un "cal breaz" pentru inteligenta deciziilor sale. Tanasoiu a invocat "necesitatea efectuarii schimbului" de teren din Botosani la Iasi si a cerut ministerului aprobarea transferului. Aceasta, in ciuda faptului ca legea 169/1997 (pentru modificarea si completarea Legii Fondului Funciar) interzicea in mod expres astfel de actiuni. "Sint lovite de nulitate absoluta (…) transferurile de terenuri dintr-o localitate in alta, efectuate cu incalcarea conditiilor prevazute de lege, in scopul ilicit de a spori, prin aceasta, valoarea terenului primit ca urmare a transferului", este textul articolului 3, litera g, din lege. Tanasoiu a demonstrat, cu aceasta ocazie, ca, pentru un prieten, legile pot fi pur si simplu uitate.
Circiuma cu vedere spre "Metro"
Cu avizul ministerului in mina, Mitrica l-a invins pe Vitan si a obtinut recunoasterea proprietatii din Miroslava. Modul in care Ministerul Agriculturii a acceptat aceasta tranzactie ramine o enigma, in conditiile in care legea 169 era cunoscuta de mai bine de un an si fusese adoptata tocmai pentru interzicerea unor astfel de numere de magie. "Cind am cerut transferul, era suficient acceptul partilor, fara a mai trebui si aprobarea ministerului. Am cerut aceasta aprobare pentru a mi se recunoaste dreptul asupra terenului, drept pe care Prefectura mi-l contesta. Avizul ministerului a fost depus la Tribunal, care mi-a dat cistig de cauza", a precizat Mitrica, care nu a putut, totusi, sa ne arate avizul cu pricina.
Vazut stapin necontestat al terenului, Mitrica s-a pus pe treaba. Si-a improvizat, intr-o baraca metalica, un atelier de reparatii pentru utilajele agricole si o circiuma. Ambele sint situate peste drum de noul "Metro". Daca miine s-ar hotari sa vinda terenul pe care il detine, Mitrica ar deveni multimilionar. Pretul mediu de vinzare al terenului in zona depaseste 5-6 dolari pe metru patrat. Cei 5.000 de metri pe care ii are Mitrica valoreaza, acum, pe putin 650 milioane de lei. Avind in vedere ca terenul se afla chiar fata in fata cu "Metro", valoarea sa a crescut si mai mult. Practic, acum terenul mostenit, undeva, la Virfu Cimpului a devenit o comoara in miinile nomenclaturistului Ionel Mitrica.
(Alexandru ZANOAGA)