Adoptie ca in povesti

Un copil de nici un an si jumatate a parcurs, in scurta lui viata de pina acum, o adevarata odisee. Nascut intr-o familie dezorganizata, in care mama minora nu era decit unul dintre numerosii copii proveniti din multiplele legaturi intimplatoare ale bunicii, micutul si-a petrecut mai mult timp in spital decit acasa. Externat si dat in plasament de urgenta unui asistent maternal profesionist, copilul si-a gasit o familie adevarata, in cele din urma. "Mama" profesionista a preferat sa renunte la banii pe care-i primea ca asistent maternal, adoptind copilul pe care-l avea in grija.
Mama nu stia prea bine cine ar putea fi tatal
Silviu s-a nascut, in luna iulie a anului trecut, impotriva sortii. Mama copilului nu avea atunci decit 16 ani, virsta la care era inca eleva in clasa a sasea. Tatal micutului nu si-a recunoscut niciodata paternitatea, nici pentru mama nefiind foarte clar cine ar fi trebuit sa accepte acest rol. La nici un an de viata, Silviu s-a imbolnavit de pneumonie si a fost internat in spital, fiind diagnosticat si cu distrofie musculara de gradul intii si anemie. Dupa patru luni de stat in spital, cu starea sanatatii ameliorata, baiatul nu fusese inca luat acasa de catre familia lui. O ancheta sociala a Fundatiei "Bethany" a aratat ca baiatul risca sa se intoarca in spital daca ar fi fost externat: "Mediul in care ar fi trebuit dus copilul era acela al unei familii de alcoolici degenerati, in care mama baiatului era des alungata de acasa", a descris situatia asistenta sociala Izabela Craciun.
Ii era frica sa-l atinga, atit era de rahitic
Prima escala spre finalul fericit care parea foarte indepartat pentru Silviu a fost in casa Elenei H., asistentul maternal desemnat sa se ocupe de ocrotirea micutului. Atestata ca "mama" profesionista in luna aprilie a acestui an, Elena si-a dorit foarte mult sa aiba un copil in grija, ea neavind unul al ei. Venirea micutului in familia Elenei, pe 1 iunie anul acesta, i-a trezit acesteia instinctele materne. Dintr-o mogildeata cu sechele de rahitism, Silviu s-a transformat acum intr-un copil vioi: "Era atit de slabut cind a venit, mi-era si teama sa-l ating, asa parea de fragil", isi aminteste Elena. Intr-o camera a casei au aparut, in scurt timp, un patut, jucarii si haine in miniatura, un decor de care sotii H. nu s-au mai putut desparti: "Noaptea, ne cauta prin pat, sa vada daca mai sintem acolo cu el", a spus Elena.
Potrivire perfecta
Dupa doua luni, o veste asteptata, dar nedorita, a tulburat armonia familiei. Mama naturala a lui Silviu isi daduse consimtamintul spre adoptie a copilului, ceea ce insemna despartirea "mamei" profesioniste de copilul la care tinea ca la ochii din cap. "Tata mi-a zis sa-l adopt eu, ca doar era al meu de acum, eu il crescusem. Nici el nu vroia sa se desparta de Silviu, care deja vorbea, zicea «mama», «tata», il striga pe tata «tataie»", a spus Elena. Odata hotarirea luata, asistentul social de la "Bethany", Izabela Craciun, a perfectat toate actele necesare si copilul a fost incredintat spre adoptie asistentei maternale. "Nici nu ma gindesc sa mai iau bani pentru intretinerea lui, de-acum e al meu", nu si-a putut opri bucuria mama.
"Lucrurile au mers de la sine pentru ca intre parintii adoptivi si copil este o potrivire perfecta", a declarat Izabela Craciun despre singurul caz in care un asistent maternal profesionist a adoptat copilul pe care-l ingrijea. "Asistenta maternala este o profesie care asigura ocrotirea temporara a unui copil aflat in dificultate, deci difera total de adoptie", a explicat singularitatea cazului Smarandita Budai, sefa Serviciului Alternative de Tip Familial din cadrul Directiei pentru Protectia Copilului (DPC). "Din fericire, in acest caz s-a demonstrat ca un asistent maternal nu este numai un profesionist, ci si un om cu suflet, ceea ce este, categoric, benefic pentru copil", a concluzionat Pintilie Penciuc, directorul DPC.
(Catalin PRISACARIU)