Astronomul Iasului – Iulian Breahna – un om ales de stele

De aproape 40 de ani, astronomul Iulian Breahna locuieste in cladirea Observatorului Astronomic din Iasi care este in acelasi timp si locul sau de munca. Aici el este director, administrator si maistru deopotriva, muncind zilnic pentru repararea si intretinerea instrumentelor. Tot cee a ce face este de dragul astronomiei care ii este si profesie si pasiune. De multe ori el doarme citeva ore pe noapte pentru ca il apuca orele diminetii cu ochii pe luneta, scrutind cerul instelat. De la Universitate nimeni nu-si baga nasul in treaba lui, pentru ca pur si simplu nimeni nu ar putea spune ca se pricepe mai bine decit conferentiarul Iulian Breahna la astronomie. S-ar putea spune ca dl. Breahna este astronomul orasului. Pina la Revolutie, el a mai avut doi colegi. Actualul primar Constantin Simirad si inca un astronom, Procopiuc. Dupa 1990 cei doi au plecat de la Observator. Primul a parasit astronomia pentru a fi primar iar celalalt a plecat la Universitatea Tehnica din motive numai de el stiute. "Simirad se ocupa cu observatii solare, probeme de statistica solara. El lucra pentru Fizica solara, una dintre cele 4 sectii ale Institutului Astronomic National. A stat vreo 17 ani aici si ne-am impacat foarte bine" , ne-a marturisit dl. Breahna. Dupa plecarea celor doi, directorul a ramas cu domnul Petruta – mesterul care il ajuta la problemele ce tin de reparatii si productie de echipament – si femeia de serviciu. Acesta este, pe scurt, tabloul a ceea ce se intimpla in cladirile cilindrice cu cupole din zona denumita, generic, a Observatorului. Insa, despre cum se lupta Iulian Breahna sa tina la un standard decent Astrinomia ieseana, puteti afla din rindurile de mai jos.
Meseria de astronom este printre cele mai rar intilnite in lume. Pe tot Globul se afla in jur de 8000 de astronomi profesionisti iar in tara noastra numarul acestora trece cu putin de 30. Dl. Breahna se afla printre acesti oameni, despre care s-ar crede ca se afla cu "capul in nori". Insa, dupa ceea ce face zi de zi conferentiarul dr. Iulian Breahna in Observator – care este laborator de cercetare si atelier in acelasi timp – se poate constata ca astronomia inseamna mai mult calcule matematice, mecanica fina si electronica decit contemplarea stelelor. "Astronomi cu diploma sint ceva. Insa, putini lucreaza pentru ca pe la jumatatea deceniului trecut s-a facut o asa zisa centralizare – eu i-am spus «colectivizarea» astronomiei – dupa care au fugit multi de la observatoare. Nu prea mai sint multi profesionisti si pentru ca sectia de Astronomie a Universitatii din Bucuresti s-a desfiintat. Acum putinii astronomi care apar provin dintre matematicienii care devin pasionati de aceasta meserie" , ne-a spus dl. Breahna. Nascut intr-o localitate pe care o pozitioneaza "la jumatatea liniei dintre Bacau si Focsani", Iulian Breahna considera ca a fost predestinat meseriei pe care o practica. "In satul in care m-am nascut oamenii aveau un simt al orientarii deosebit. Bunicul meu, de pilda, afla ora dupa stele cu o eroare de maxim 10 minute" , si-a amintit astronomul iesean. El a terminat facultatea la Bucuresti, dupa care, in anul 1961 a venit la Observatorul din Iasi si de atunci locuieste la doua etaje sub luneta aflata in cupola rotativa a cladirii. Una dintre marile sale amaraciuni este provocata de paragina in care a fost lasata de guvernantii de toate culorile cercetarea din domeniile stiintelor "pure", din care face parte si astronomia. "Pe cine intereseaza steaua Vega, domnule? Studiul ei nu produce nimic. De aceea, daca nu produce, cine sa dea bani in conditiile in care cercetarea este finantata doar daca se produce ceva?" , glumeste cu amaraciune Iulian Breahna.
Munca de doi ani pentru citeva ore de eclipsa
Ceea ce uimeste, insa, la acest om este neacceptarea fatalitatii si refuzul de a se complace in lipsuri, desi nu primeste nici o lescaie de la minister pentru astronomie. Invatat sa puna umarul la treaba si sa nu astepte mare lucru de la stat, Iulian Breahna munceste ca un rob, de zeci de ani, pentru ca observatorul sa fie functionabil, la "un standard decent" – cum ii place lui sa spuna. Inconjurat de zeci sau chiar poate sute de subansamble de calculatoare, imprimante, xeroxuri etc, Iulian Breahna ne-a explicat cum a reusit ca din aceste piese sa faca niste dispozitive cu care sa "prinda" cit mai bine eclipsa totala care va avea loc pe 11 august. De doi ani de zile Iulian Breahna mestereste, secondat cu fidelitate de ajutorul sau, Petruta, doua lunete si tot felul de mecanisme cu care sa inregistreze fotografic si pe camera video desfasurarea eclipsei. A recurs la aceasta solutie disperata, dupa ce a batut zadarnic pe la usi sa faca rost de ceva bani pentru echipamente mai acatari. "Am apelat la vreo 14 societati comerciale sa gasim niste bani pentru a putea cumpara echipament. Am vrut si noi sa facem o luneta puternica. Din pacate, spre amarul meu, nu au raspuns decit Fundatia Soros si Editura "Venus". Trebuie sa ne multumim cu ce avem. Am facut rost de citeva mii de dolari cu care am cumparat o camera foarte buna, nemteasca. Firma de la care am cumparat-o, "Sercom" ne-a facut si o reducere, de o mie de dolari, practic un cadou", ne-a spus dl. Breahna, aratindu-ne pretiosul obiect, asezat la loc sigur, pe un dulap.
"Mesterul" Breahna face mecanica fina de s-ar mira si elvetienii
Cine are ocazia sa intre in atelier sigur va fi uimit. Aici se fac, cu unelte puse la punct tot de cei doi, lucruri care i-ar face pe cei mai chitibusari meseriasi in mecanica fina sa fluiere a admiratie. Pentru a demonstra ca ceea ce fac cei doi este deosebit vom da un exemplu. La confectionarea lunetei mobile, cu care dl. Breahna va pleca la Vama Veche sa surprinda eclipsa totala din 11 august, a fost necesar un sistem de baleiaj foarte fin, pentru ca dispozitivul va fi echipat cu o camera video. Obiectivul culiseaza pe niste tije fine, pe un sistem de rulmenti. O parte dintre rulmenti au fost gasiti, providential, la un xerox dezmembrat, insa 4 trebuiau confectionati. Cei doi au vazut ca nu au incotro si au confectionat un dispozitiv care sa faca un sant circular in discul rulmentului de 1,61 mm. Nici o zecime mai mult! Si pentru ca piesa trebuia calita, au folosit un sistem foarte eficient de calire, unul dintre secretele tiganilor. "Acest sistem de calire l-am vazut demult, la un tigan. Metalul trebuie calit in momentul in care capata o anumita culoare, fiind inrosit in foc. Culoarea respectiva difera de la un metal la altul si trebuie zeci de incercari pentru a o descoperi" , ne-a spus Iulian Breahna. Acesta este doar un exemplu din "minunile" de mecanica fina pe care el le realizeaza in atelier. Lunetele sint facute integral prin eforturile celor doi. "De multe ori cumpar piese din talcioc, suruburi, piulite, tot felul de bucse si n-am cum sa le decontez pentru ca acolo nu-ti da chitanta!" , a glumit dl. Breahna. Tot din "cimitirul" de calculatoare si xeroxuri venite ca ajutoare la Revolutie el a luat piese din care a confectionat si un dispozitiv electronic de declansare automata a camerei fotografice atasata uneia dintre lunete. "Aceasta luneta este automatizata complet. Am facut acel dispozitiv pentru ca trebuie facute 2000 de fotografii pe timpul cit tine eclipsa. Omul ar inebuni sa tot apese pe declansator. Vreau sa va spun ca fara aceste vechituri care au venit ca ajutoare in 1990 nu puteam sa facem nimic. Ne-am fi uitat si noi la eclipsa si atit. Asa, cu ce am facut noi aici o putem observa la o tinuta competitiva. Astronomia inseamna bani multi. De exemplu, unul dintre cele mai mari observatoare din lume costa cit tot bugetul Romaniei pe un an" , a mai spus Iulian Breahna.
Ce inseamna sa fii astronom profesionist
Observatii astronomice fac multi impatimiti de bolta cereasca. Insa, atestarea unui astronom o face Uniunea Astronomica Internationala. Pentru a obtine calitatea de membru al acesteia, candidatul trimite lucrari in domeniu si primeste sau nu un raspuns favorabil. Scoala de astronomie ieseana are peste 80 de ani vechime si ca si dl. Breahna, predecesorii sai au fost membri ai acestei organizatii profesionale. Ce face, concret, un astronom? Studiaza eclipsele, face masuratori, calculeaza distantele dintre astre. Fiecare astronom isi ia cite o bucatica mica din Univers unde face calcule dupa care toate aceste date se centralizeaza pe plan international. O lucrare de acest gen este "Catalogul de stele slabe" unde, spune Iulian Breahna, astronomii romani au avut o mica contributie sau observatiile solare, care se centralizeaza la Zurich, in Elvetia. "Ce-i mai nostim este ca deseori, calculele difera de la un observator la altul, cum ar fi in cazul eclipselor. Observatoarele din New York, Londra, Paris, Tokyo obtin rezultate diferite la aceeasi eclipsa. Asa ca toti stau cu ochii cit cepele si asteapta sa se produca evenimentul pentru a vedea cine are dreptate." In ceea ce priveste datele despre eclipsa din august, acestea sint trimise, de asemeni, la centralizare, la Comisia solara internationala. "Noi nu putem prelucra datele finale dupa masuratorile dintr-un singur loc pe care le facem. Ceea ce facem noi este, de fapt, o caramida mica la acest edificiu al cunoasterii pe care il ridica astronomii din toata lumea." , ne-a mai spus Iulian Breahna. El ne-a mai marturisit ca preocuparile sale cele mai serioase sint in legatura cu eclipsele si ocultatiile. Nu am intrat in amanunte pentru ca sint lucruri foarte complicate. In biblioteca observatorului, aflata la etajul I, oricine se poate lamuri ce inseamna astronomia. Tomuri de periodice si de carti pline cu tabele umplu rafturi intregi, unde intr-un limbaj matematic greu de inteles de un "muritor de rind" se gaseste secretul vietii stelelor. Astronomia se studiaza ca disciplina in cadrul Catedrei de Mecanica si Astronomie a Facultatii de Matematica.
Cum se lupta Vasile Boaru sa calculeze aproape ca NASA
Studentii parcurg un curs la care dau examen. Pe linga acest curs ei au lucrari practice, cite doua ore la doua saptamini, pe care le fac la Observator. Conf. dr. Iulian Breahna este convins ca astronomia ii trezeste pe studentii matematicieni la realitate, pentru ca le ofera corespondentul in realitate a "fiintelor" matematice (cifre, formule, relatii etc) cu care ei lucreaza, in abstract. Formulele au corespondent in realitatea materiala, sustine Iulian Breahna, deci in fenomenele care guverneaza fortele si miscarea dintre corpurile ce compun Universul. Dintre fostii studenti, Iulian Breahna si-a amintit de Vasile Boaru, care desi s-a "ingropat" ca profesor la un liceu din Radauti nu si-a pierdut pasiunea pentru astronomie, reusind chiar lucruri de exceptie. "Cu toate ca isi ia banii din munca de profesor Vasile Boaru si-a dat lucrarea de gradul I tot din domeniul Astronomiei. Ceea ce am constatat cu multa surprindere dar si cu o mare bucurie este ca el a reusit sa faca un calcul de eclipsa de Soare care rivalizeaza cu cele facute de astronomi formati la scoala franceza. Iata ca Vasile Boaru a reusit niste calcule despre care pot sa afirm ca se apropie de cele facute de NASA mai mult decit cele facute de francezi." , si-a laudat Iulian Breahna discipolul.
top Local news