Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Cele sase icoane facatoare de minuni din judetul Iasi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Medicamente pentru cele mai diverse boli, de la cancer la alcoolism, "detectoare de hoti". Acestea sint citeva dintre proprietatile pe care se spune ca le au icoanele facatoare de minuni. Cele mai multe astfel de icoane ortodoxe se afla in zona Moldovei, in judetul Iasi gasindu-se sase dintre ele. Mii de credinciosi, pelerini din toata tara, se inchina in fiecare an la cele patru icoane facatoare de minuni de la Manastirea Hadimbu, sperind ca-si vor gasi vindecarea unor boli. Despre icoana Maicii Domnului aflata in Catedrala Mitropolitana se spune ca, in 1854, timp de doua luni neincetat, a lacrimat, capatindu-si faima de prevestitoare de primejdii mari. Mai actuale, minunile care sint atribuite icoanei Sfintului Mina, de la Biserica "Sfintul Andrei", tin de descoperirea hotilor.
    Icoana Sfintului Mina "detecteaza" hotii
    "Vin oameni la care li s-au furat oi, vite sau cai si se roaga la aceasta icoana, apoi, dupa 40 de zile, descopera hotul", spune preotul Vasile Nechita, de la Biserica "Sfintul Andrei", referitor la icoana Sfintului Mina. Acesta sustine ca, din 1985, de cind este paroh la aceasta biserica, au fost citeva sute de oameni care, dupa ce s-au rugat la aceasta icoana si au descoperit pe cei care-i furasera, s-au intors pentru a aduce multumiri Sfintului Mina. In ce priveste istoria icoanei cu pricina, nu se stie exact de cind dateaza aceasta si cine a pictat-o. Cert este ca o vreme a fost amplasata intr-unul din paraclisele din interiorul vechii curti domnesti, in apropierea Bisericii "Sfintul Nicolae Domnesc". In 1827, icoana a fost "imbracata" in argint, iar la 1886, dupa ce curtea a fost mistuita de un incendiu, a fost dusa la Biserica "Sfintul Andrei". Partea argintata a icoanei este inconjurata de mai multe scene pictate pe lemn, reprezentind viata sfintului mucenic. Data fiind evlavia pe care credinciosii o au fata de aceasta icoana si a minunilor ce i se atribuie, in fiecare vineri, in Biserica "Sfintul Andrei" se citeste dimineata acatistul Sfintului Mina.
    Icoana Maicii Domnului de la Mitropolie prevesteste primejdiile
    O alta icoana facatoare de minuni se afla chiar la Catedrala Mitropolitana. Reprezentind-o pe Maica Domnului, aceasta este situata in partea stinga a bisericii, in dreptul moastelor Sfintei Cuvioase Parascheva. Ca si icoana Sfintului Mina, icoana Maicii Domnului este ferecata in argint, in jurul ei fiind in permanenta zeci de bilete in care oamenii isi scriu dorintele ce vor sa li se indeplineasca. Nu se stie daca vreuna dintre ele s-a realizat, faima de icoana facatoare de minuni capatindu-si-o cu un secol si jumatate in urma. Asa cum scrie arhimandritul Ioanichie Balan, in cartea "Sfintele icoane facatoare de minuni din Romania" (aparuta in 1999 la Editura Episcopiei Romanului), in 1854, de pe 1 februarie pina la sfirsitul lunii aprilie, din ochii Maicii Domnului au curs zi de zi lacrimi. Dupa aceea, de cite ori a lacrimat, icoana a prevestit nenorociri: foamete, razboaie, ciuma. "Plingerea Maicii Domnului, din aceasta sfinta icoana, ne dovedeste in chip vazut cit de mult sufera Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu pentru pacatele noastre multe", considera arhimandritul Ioanichie Balan. Icoana a fost pictata in 1830 de un pictor laic, iar la 1830 era fixata in catapeteasma Manastirii Socola, fiind mutata la catedrala dupa
    1886.
    Icoana care s-a pictat singura a ajuns pe Muntele Athos
    A treia icoana facatoare de minuni din Iasi a fost la Manastirea Bucium, in momentul de fata icoana aflindu-se in Grecia. "In 1860, a venit un mester pentru a picta manastirea. Il chema Nicolae Iordache. Intr-o zi, era nemultumit de pictura realizata si a doua zi dimineata a gasit o icoana extrem de frumoasa care s-a pictat singura", spune preotul Nicolae Dascalu, consilier cultural al Mitropoliei. Icoana Maicii Domnului a fost dupa aceea dusa la Muntele Athos (Manastirea "Prodromos"), caruia bisericile romanesti i-au fost "inchinate" pina la secularizarea din timpul domniei lui Al.I. Cuza.
    Icoanele "vindecatoare" de la Hadimbu
    Probabil cele mai cunoscute icoane facatoare de minuni din judetul Iasi sint cele de Manastirea Hadimbu (comuna Mogosesti). Situata la doar 30 de kilometri de Iasi, Manastirea Hadimbu este vizitata anual de sute de mii de pelerini pentru cele patru icoane facatoare de minuni. Prima minune s-a produs la Hadimbu in ziua de Boboteaza a anului 1992, cind ochiul drept al Maicii Domnului dintr-o icoana pictata in 1938 a lacrimat. Apoi, in ajunul Sfintei Parascheva, in 1993, din umarul drept au curs trei picaturi de mir, minunea repetindu-se in 22 februarie 1995, iar de atunci, aproape saptaminal. In Postul Mare din 1997, a doua icoana a lacrimat, in timp ce se afla intr-una din chiliile manastirii. A treia icoana, pictata in urma cu sapte ani, a varsat mir in 1998: acesta a curs de patru ori, in semnul crucii, in pronaosul bisericii. In cazul celei de-a patra icoane, reprezentindu-l pe Sfintul Ioan Botezatorul, minunea s-a intimplat pe 6 ianuarie 1999, la ora 12.
    "M-am asezat in genunchi la prima icoana, am plins cu lacrimi amare caci stiam ca nu am alta scapare decit Maica Domnului (...); ma rugam sa faca ce-o vrea cu mine, dar mai bine sa mor decit sa sufar atita durere. Deodata, am simtit ceva ca ma apasa pe spate, am dat cu mina, dar nu era nimeni. A doua zi eram complet vindecata", a scris in "catastiful" vindecarilor de la Manastirea Hadimbu, in urma cu citiva ani Doinita Gramada din Suceava, careia, in urma unei cazaturi, la Spitalul de Neurochirurgie nu i s-a mai acordat nici o sansa de supravietuire. In "condica" pe care au deschis-o calugarii de la Hadimbu sint marturisite si altfel de vindecari: de alcoolism, prin rugaciunile unor sotii evlavioase, de „dusmanie", de vraji, de demonism. (Mirela CORLATAN)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Huliganismul în viaţa publică ieşeană

    Toni HRITAC

    Huliganismul în viaţa publică ieşeană

    Binomul politician mancurt - presă ticăloşită pare a fi regula oraşului. Social democraţii şi liberalii frecventează acelaşi bordel.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Comunismul - mod de utilizare

    Bogdan CREȚU

    Comunismul - mod de utilizare

    Oare ororile anilor ʼ50, sistemul de suspiciune organizată şi toate relele comunismului anulează ceea ce mulţi oameni au simţit ca pozitiv în vieţile lor? De ce ne e greu să acceptăm că oroarea nu exclude mai-binele şi nici invers? Nu cumva schematizăm realitatea reducând-o la un singur contur?

    Vremea frumoasă

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Vremea frumoasă

    Rezerva din momentul în care ne-am propus să scriem textul de faţă ne-a fost provocată de impresia că ne-am adresa avocatului poporului, pentru ca, printr-un protest, măcar implicit, să susţinem dreptul unei părţi a telespectatorilor de a refuza manipularea prin formulări perfide din buletinele meteo de la diferite canale tv. Căci ne aflăm într-un sezon prelungit de arşiţă şi secetă, iar onor canalele s-ar părea că ne fac în ciudă ori îşi cam bat joc de noi. Dar, poate n-avem dreptate: poate mai bine se vǎd lucrurile de la Bucureşti! Să-i lăsăm pe cititori să aprecieze.

    Povestea unui om foarte harnic (I)

    Nichita DANILOV

    Povestea unui om foarte harnic (I)

    Nu e uşor, desigur, să fii harnic şi să trebăluieşti aiurea de dimineaţă până seară, dar să fii leneş şi să stai zile, săptămâni şi ani în şir, fără să mişti un deget şi să te îngrijeşti de hrana şi de sănătatea ta, e, parcă, mult mai greu.

    Propunerea redactorului sef

    Strada Smârdan, numărul 5

    Toni HRITAC

    Strada Smârdan, numărul 5

    Privind îndelung clădirea, am dus mâna spre creştet, am scos pălăria şi am ridicat-o a salut. Apoi am plecat.

    Caricatura zilei

    Atenţie de 25% din partea lui Ponta

    Guvernul a majorat astazi prin Ordonanta de Urgenta salariile angajatiilor din sistemul public de sanatate cu 25-.

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Biserica ar trebui sa plateasca impozit pe profit?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.