Habitat moare, dar cine ingroapa cadavrul?

Daca actionarii privati care detin aproape 60% din firma vor cere despagubiri, nu se stie cine va trebui sa le plateasca Efectele desfiintarii acestei societati inca n-au fost luate in calcul de administratia judeteana, insa un lucru e cert: pe toti ii intereseaza cladirea din Copou
In cazul in care Consiliul Judetean va cistiga procesul cu Habitat Proiect si la Curtea Suprema, societatea si-ar inceta practic existenta. CJ a obtinut la Curtea de Apel declararea nulitatii deciziei Prefecturii de infiintare a SC Habitat Proiect SA. Daca sentinta va ramine definitiva, Habitat va disparea ca firma din mediul economic iesean. Eventuala disparitie a SC Habitat va fi insa doar inceputul unui lant de efecte pe care le va avea victoria finala in justitie a CJ. "Consecintele pentru Habitat nu pot fi evaluate. Exista angajamente clare fata de clienti care nu pot fi anulate. Pentru noi, ca firma, toata isteria asta cu procesul este contraproductiva", a declarat managerul Habitat Proiect, Mihail Manciu.
Actionarii Habitat ar putea cere despagubiri
Societatea va fi afectata direct inca inainte de finalizarea procesului cu CJ. Insasi existenta litigiului face ca eventualii clienti sa se gindeasca de doua ori inainte de a contacta Habitat. FPS-ul mai detine la ora actuala doar 40% din capitalul social al societatii. Desfiintarea ar determina, practic, anularea intregului proces de privatizare. In aceasta eventualitate, actionarii privati vor trebui despagubiti pentru cele 60 de procente din societate pe care le-ar pierde. Reprezentantii CJ nu cred insa ca vor fi obligati sa scoata vreun ban din buzunar pentru despagubiri. "Exista posibilitatea ca noi sa ne indreptam impotriva institutiilor care au fost beneficiarii sumelor provenite din cupoanele de privatizare, adica FPS si FPP. Acestea nu trebuiau sa scoata la privatizare o societate aflata in litigiu", a precizat secretarul CJ, Ioan Serbina.
Surpriza: CJ isi schimba adresa in Copou
Miza intregului proces este sediul in care se afla Habitat, ambele parti considerindu-se proprietarii acestuia. Consiliul Judetean nu a ascuns niciodata faptul ca este interesat nu sa desfiinteze societatea de proiectari, ci sa obtina sediul acesteia. "Daca vom cistiga, primul pas va fi mutarea sediului CJ in actuala cladire a Habitat-ului. Este anormal ca o institutie a statului, cum este legislativul judetean, sa nu aiba un sediu propriu. In Casa Patrata sintem doar tolerati", a declarat secretarul CJ. Serbina considera ca insitutia pe care o serveste are toate sansele sa cistige procesul cu Habitat. "Dreptul de a infiinta o societate revenea numai Guvernului, iar nu Prefecturii. Argumentul celor de la Habitat, cum ca am fi depasit termenul in care puteam sa-i actionam in justitie, nu rezista. Spolierea unei constructii a statului nu tine de termene", considera secretarul CJ.
Juristii firmei sint inca optimisti
Seful biroului juridic al Habitat, Catalin Ciobanu, exclude posibilitatea ca societatea sa ramina fara sediu si fara terenul aferent. "Terenul pe care este situat Habitat ne apartine inca din 1967. Sediul a fost construit de societate, printr-un credit obtinut de la fosta Banca de Investitii. Fostul Consiliu Popular Judetean nu a dat nici un ban pentru acesta. Decizia de acum a Curtii de Apel este deja aberanta. Daca, prin absurd, CJ ar cistiga si cladirea, aceasta ar constitui un caz unic in analele juridice romane", a declarat Ciobanu. Managerul Habitat este si el de aceeasi parere. "CJ ar putea sa obtina in final pachetul de actiuni pe care il detine FPS, dar nu si cladirea. Habitat nu a apartinut niciodata Consiliului Popular, iar subordonarea fata de acesta era una pur politica", a spus Manciu.
Reprezentantii FPS cred ca existau si alte solutii
FPS si-a anuntat neutralitatea in conflictul dintre Habitat si CJ. Din punctul de vedere al FPS, decizia Curtii de Apel nu are prea mare importanta. "Erau mai multe solutii in acest caz: fie obtinerea acestei decizii de nulitate, fie o divizare a societatii intre cei doi actionari, FPS si TGH. Important este patrimoniul si arhiva care exista aici. Nu poti lasa arhive si planuri urbanistice la mina oricui", a declarat Ioana Dornescu, director al Directiei Teritoriale Iasi a FPS.
Rezultatul final al luptei dintre CJ si Habitat este insa greu de anticipat. Habitat Proiect are sustinatori in insusi plenul CJ. Principalul actionar al Habitat este TGH SRL. Aceasta este o societate mixta, la care participa, in proportii egale, consilierul judetean Gheorghe Plesu, presedintele TGH Investment si firma belgiana "Gedas", care are un obiect de activitate similar cu cel al Habitat Proiect. Plesu nu va putea ramine indiferent in fata posibilitatii de a-si pierde banii investiti, el anuntindu-si intentia de a ataca decizia Curtii de Apel la Curtea Suprema. "E o decizie de domeniul absurdului. Aici e vorba de o societate la care actionariatul majoritar e deja privat. Ce se intimpla cu actionarii? In ceea ce priveste arhiva, eu as ceda-o bucuros, dar legea spune ca trebuie predata la Arhivele Statului, iar cei de acolo nu au spatiu sa o depoziteze. «Habitat» este un institut de proiectare cum sint si altele si in alte judete, care au fost privatizate deja", a spus Plesu. (Alexandru ZANOAGA, Alina CORDUNEANU)