Ce vor sa faca edilii judetului cu fondurile UE
Cea mai mare operatie estetica pe fata Iasului

Iasul a pregatit teancuri de proiecte. Acestea au fost estimate la 1,5 miliarde euro, adica aproximativ 52.000 miliarde lei. Suma este colosala, si ar putea fi obtinuta de judet in perioada de 7 ani de dupa aderare la UE. Prin comparatie, 52.000 miliarde lei inseamna bugetul local al Iasului pe 20 de ani. Concret, cu aceste proiecte, sefii judetului vor ataca consistentele fonduri europene disponibile dupa aderare. Oficialii Consiliului Judetean sint optimisti in ceea ce priveste atragerea sumelor nerambursabile. „Teoretic, judetul Iasi ar beneficia dupa aderare de 700 milioane euro. Va fi insa o competitie, si suma de care am putea beneficia ar putea fi mai mare”, a declarat Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean. Proiectele propuse de sefii ieseni ar schimba din temelii fata orasului si a judetului. Acestea se afla acum in diferite stadii. Astfel, o parte exista doar ca idee, pentru altele documentatiile necesare fiind demarate sau chiar finalizate, singura problema raminind finantarea. In lista pregatita de sefii judetului se regasesc multe din marile proiecte ale orasului Iasi, precum si proiecte judetene extrem de importante. Astfel, pe lista propusa UE se afla soseaua de centura a Iasului si a altor doua orase din judet, pasarela Octav Bancila dintre Pacurari si Alexandru, modernizarea si dezvoltarea Aeroportului, realizarea unei Autogari. In cazul in care toate proiectele propuse de ieseni ar fi aprobate, judetul ar urma sa nu mai aiba drumuri judetene de piatra sau pamint sau localitati fara canalizare. Majoritatea proiectelor au o importanta uriasa pentru ieseni, cu atit mai mult cu cit exista posibilitatea ca 75% din valoarea proiectelor sa fie nerambursabila. „Ziarul de Iasi” va prezinta cele mai importante proiecte propuse pentru finantarea europeana, atit din judet cit si din municipiu.
Soseaua de centura – 62 milioane euro
Municipalitatea spera sa obtina finantare pentru a construi mult dorita sosea de centura. Proiectul a fost inaintat de primar de foarte mult timp, dar pina acum a tot fost aminat. Acum, municipalitatea se gaseste in faza de realizare a studiului de fezabilitate. „Artera ocolitoarea a fost estimata la 62 milioane euro. Atit a fost depus pentru obtinerea de fonduri europene”, a explicat Cosmin Coman, directorul executiv al Primariei. In prezent exista doua variante de traseu, o varianta prezentata de Primarie si alta de parlamentarii Aliantei DA. Varianta Primariei presupune realizarea unui inel in jurul Iasului. Astfel, soseaua de centura ar urma sa inceapa dupa Letcani si sa continue peste calea ferata, peste Bahlui, cu intrare in Iasi prin zona CUG, linga Tehnopolis, pe pasarela CUG, bulevardul Poitiers, baza pasarelei Bucium. De aici se intentioneaza prelungirea soselei pe DN 24 pina la intersectia cu drumul spre Albita si apoi o legatura cu drumul spre Aeroport de unde traseul ar urma sa fie indreptat spre Letcani pe drumul strategic prin Bogonos. De cealalta parte, parlamentarii Puterii sustin un proiect al soselei de centura care pleaca de la postul de Politie din Pacurari, peste sesul Bahluiului, pe strada Cicoarei, Berindei, soseaua Nicolina, pasarela CUG, Poitiers, pasarela Bucium.
Pasarela care transforma Dacia in cartier semicentral
O alta promisiune a primarului Gheorghe Nichita ar putea primi finantarea europeana. Pasarela Octav Bancila a fost gindita in interiorul Palatului Roznovanu. „Pentru pasarela de la Tigarete proiectul presupune o investitie de 12 milioane de euro, care se regaseste in lista propusa pentru fondurile structurale disponibile dupa aderare”, a explicat Coman. Investitia de anvergura ar trebui sa transforme Dacia intr-un veritabil cartier semicentral. Pasarela ar urma sa se intinda pe o distanta de 700 de metri. Masinile vor circula pe doua benzi pe fiecare sens, pe pasarela urmind a fi amenajat si un sens giratoriu imens. Pasarela va avea acces de pe strazile Pacurari, Arcu, Moara de Foc, Strapungere Silvestru pe de o parte si strada Tabacului, Sarmisegetusa si soseaua Nationala pe de alta parte.
O raritate: tramvaie nou-noute
Regia de transport are si ea doua proiecte propuse pentru finantare. Astfel, RATP va cere bani europeni pentru doua investitii care s-au dovedit prea costisitoare pentru fondurile proprii ale regiei sau ale bugetului local. Municipalitatea va reinvia proiectul de refacere a 35 de kilometri de cale de rulare a tramvaielor. La un moment dat RATP a incercat sa realizeze aceasta investitie cu fonduri proprii, dar la licitatia organizata s-au prezentat oferte care au depasit mult posibilitatile societati. „Proiectul reabilitarii caii de rulare a tramvaielor a fost estimat la 27 milioane euro”, a adaugat Coman. Posibilitatea unor finantari nerambursabile a schimbat si pozitia RATP in ceea ce priveste unitatile de transport. Dupa ce in ultimii ani RATP a achizitionat doar tramvaie second hand, acum regia isi propune cumpararea pe bani europeni a aproximativ 25 de tramvaie. Aceasta investitie a fost estimata la 42 milioane euro, ceea ce ridica suma solicitata de la Uniunea Europeana de regie la 69 milioane de euro.
Baza de agrement la Ciric
Banii europeni ar putea duce si la schimbarea totala a Ciricului. Astfel, locatia din apropierea orasului a fost trecuta ca posibil proiect finantabil de UE. „In jur de 6 milioane euro ar fi nevoie pentru reabilitarea si modernizarea Ciricului. Si acest proiect a fost depus spre finantare, dupa 2007”, a precizat Coman. Cu banii europeni, municipalitatea ar putea pune in valoare o zona cu un urias potential turistic. Primaria detine la Ciric in jur de 340 de ha de teren si pasune. La aceasta suprafata se mai adauga aproximativ 20 ha de luciu de apa. Pina in acest moment municipalitatea aproape ca a ignorat Ciricul, singurele actiuni desfasurate acolo fiind stringerea gunoiului si montarea unor banci. Banii europeni nu sint singura sursa de finantare cautata de Primarie. In paralel, sefii din Palatul Roznovanu prezinta zona Ciricului investitorilor privati, acestia urmind sa realizeze acolo o adevarata zona de agrement. Hoteluri, baze nautice, terenuri sportive sint doar citeva din investitiile care s-ar putea realiza la Ciric.
Spitale reabilitate
Municipalitatea va solicita de la UE si bani pentru modernizarea drumurilor nationale care strabat Iasul. Astfel, pentru DN 24 si DN 28, Primaria are proiecte de 7 milioane euro. Alaturi de finantarea drumurilor nationale, pe lista stabilita de Primarie cu Consiliul Judetean se mai afla reabilitarea a 3 spitale ale caror investitii sint finantate de municipalitate. „Pentru spitalele Parhon, Recuperare si Sf. Spiridon am estimat un necesar de 5 milioane euro. Pentru finantare europeana au fost depuse si proiecte privind realizarea cadastrului general al municipiului. Proiectul a fost deja inceput si are o valoare de 77 miliarde lei. Este programat a se finaliza in trei ani”, a afirmat Coman. La nivel de intentie, municipalitatea a inaintat un alt proiect. Astfel, Primaria cere 4,2 milioane de euro pentru a impinzi orasul cu info-chioscuri. „Pe de o parte s-ar lucra cu aceste info-chioscuri, cu care oricine poate afla detalii despre Iasi, unde se afla, ca locatie la acel moment sau cum sa ajunga la un obiectiv. O alta parte a proiectului ar fi montarea in oras a multor indicatoare care sa ajute orice persoana la atingerea unui obiectiv”, a completat Coman.
Incalzirea orasului – 30 milioane euro
Ajutorul UE va fi solicitat si pentru alte doua proiecte foarte importante pentru ieseni. Astfel, pe lista ce urmeaza sa fie analizata de expertii europeni se afla si realizarea unei Autogari. Desi anuntat ca un proiect absolut necesar pentru Iasi, Autogara a fost uitata de autoritati. Acum, Primaria cauta ajutorul european pentru implementarea proiectului. Singurul lucru cert a ramas locatia Autogarii, undeva in interiorul actualului depou al RATP, vizavi de Gara. „Autogara Iasi a fost prinsa spre finantare cu 15 milioane euro. Alte 30,5 milioane de euro sint solicitate pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu energie termica”, a declarat Flaiser. Reabilitarea sistemului centralizat de incalzire a fost „atacat” de Primarie si prin alte surse de finantare. Astfel, CET se afla in acest moment in negocieri pentru a semna un imprumut de 25 milioane euro.
Investitii uriase in drumuri
Banii UE au scos de la naftalina si foarte multe proiecte ale judetului. Sefii judetului au acordat o atentie deosebita drumurilor. Astfel, Iasul ar trebui sa se transforme in urmatorii ani intr-un judet fara drumuri judetene pietruite sau de pamint. „Avem proiecte pentru modernizarea tuturor drumurilor judetene si comunale. Proiectele presupun asfaltarea sau betonarea lor”, a afirmat Flaiser. Sefii judetului intentioneaza modernizarea a 658 de km de drum judetean si a peste 750 de km de drum comunal. Valoarea totala a proiectelor se ridica la aproape 100 milioane euro. Sume importante vor fi cerute si pentru modernizarea unor portiuni de drumuri din judet, acum asfaltate. „Pentru portiunea Tirgu Frumos – Pascani avem un proiect de 21 milioane euro, iar pentru distanta Tirgu Frumos pina la granita cu judetul Botosani, 35 milioane euro. Si drumul Iasi-Vaslui, prin Gorban, are un proiect de modernizare de 56 milioane euro. La discutiile cu reprezentantii Uniunii Europene am propus realizarea unor drumuri care sa traverseze judetul si care sa faca legatura cu judetele vecine. Avem si aceasta posibilitate”, a explicat Flaiser. Acesta a mai spus ca, pe linga Iasi, alte doua orase ar urma sa aiba sosea de centura. Astfel, Pascaniul ar urma sa-si construiasca una cu 17 milioane euro, iar Tirgu Frumos cu 5 milioane euro.
Aeroportul, un alt pariu important
Aeroportul International a fost si el prins pentru o posibila finantare europeana. Sefii CJ au stabilit chiar doua variante pentru modernizarea aerogarii. „Avem un proiect de 43,8 milioane de euro. Aici sint incluse investitii masive in sediul aerogarii, alimentarea cu gaz metan. Am prevazut si un alt traseu pentru drumul de acces la Aeroport. Pe de alta parte, am propus doua variante pentru rezolvarea problemei cu pista. Una ar fi extinderea actualei piste de la 1.800 m la 2.500 m. O alta ar fi realizarea unei noi piste, inclinata la 5 grade”, a spus Flaiser.
Canalizari, statii de epurare
Sume extrem de mari vor fi cerute de CJ pentru realizarea unor investitii de anvergura in mediu rural. Astfel, CJ are proiecte de 80 de milioane euro pentru realizarea canalizarii la nivelul intregului judet. Prin comparatie, la acest moment doar 9,57% din comune si 2,85% din sate beneficiaza de canalizare. Alte 125 milioane euro solicitate de la UE reprezinta proiecte pentru amenajarea de statii de epurare din judet. „Avem proiecte de 10 milioane euro si pentru modernizarea cailor de acces la monumente si obiective turistice. Sume importante necesita si proiectele de reabilitare a aductiunii Timisesti-Iasi si de reconstructie ecologica a terenurilor degradate din judet. Pentru primul avem estimate costuri de 70 milioane euro, al doilea necesitind 109 milioane euro, banii urmind a fi utilizati la reabilitarea terenurilor afectate de alunecari, eroziuni”, a precizat Flaiser. Acesta a mai spus ca toate proiectele au fost inaintate spre analiza la Guvern. „Toate au fost trimise la Ministerul Finantelor, care in viitor va coordona toate fondurile europene, precum si la Ministerul Integrarii Europene. Apoi, in functie de specificatia proiectelor, acestea au fost trimise la ministerele in cauza. Oricum, deciziile de finantare vor fi luate dupa multe analize ale consultantilor UE”, a explicat Flaiser. (Felix GUZGA)