Liceenii basarabeni care invata in Iasi nu vor sa se intoarca acasa

S-au incadrat usor in peisajul de la Iasi, insa alcatuiesc totusi o lume aparte: „Planeta Moldova”, precum celebra trupa de basarabeni, care parodiaza politica din Republica. Pe parcursul scolii, platita de statul roman cu 40 de dolari pe luna, locuiesc in camere separate. „Ne-am gindit chiar sa punem scris pe usa de la intrare: «Atentie! Basarabeni!»”, spune rizind Magda Pirtac, eleva in clasa a XI-a la Colegiul „Costache Negruzzi”, referindu-se la tratamentul diferit pe care il primesc doar pentru ca sint veniti din Republica Moldova. Se cunosc intre ei, chiar daca invata la licee diferite sau provin din localitati diferite ale Basarabiei. Cind intr-o clasa se aleg colegii de banca, basarabenii stau intotdeauna impreuna. La ore, dupa cum ei povestesc, se mai intimpla ca profesorii sa spuna bancuri in rusa. Numai ei rid. „Colegii ne mai intreaba: «Ce-a spus? Ce-a spus?». Lasa, ca nu stiti voi, le spunem”, povesteste Lucian Ghimpu, clasa a X-a A, de la „Negruzzi”. Din cind in cind, toti elevii basarabeni, peste 50 citeodata, se intilnesc la chefuri. Petrecerile lor, la care uneori vin si romanii, sint «monstruoase». „Chefurile noastre sint diferite. In primul rind e multa mincare. Asta e traditia la noi. Si muzica rock gen Rammstein, Red Hot Chilli Peppers, Led Zeppelin si The Doors. Asta ascultam”, povesteste cu mindrie Alina Mereuta, clasa a X-a de la „Negruzzi”. Pe „Planeta Moldova” nu se asculta manele. Basarabenii spun ca nu exista asa ceva la ei, nici macar la petreceri.
„Ciocolata si bomboanele noastre sint mai bune ca ale romanilor”
Ca infatisare nu sint diferiti de elevii ieseni get-beget. La o privire atenta insa nu ai cum sa nu le invidiezi ochii de un albastru intens sau parul blond. Ca locuitori ai Planetei Moldova, elevii basarabeni care populeaza Iasul sint porecliti de colegi, asa in gluma, „rusii”. Cind se intorc insa „rusii” de acasa cu pachete, romanii sar pe ei. Dulciurile sint cele mai vinate. „Ciocolata si bomboanele noastre sint mai bune ca ale romanilor”, isi lauda marfa Lucian. Ceea ce-i diferentiaza cel mai mult de romani este insa limba: „moldoviniasca”. „Noi transformam «e»-ul in «i». «N»-ul este mai plin, iar pronuntia dulceaga. Vorbim altfel decit iesenii”, spune Olga Cojocaru, eleva intr-a XI-a D, la „Negruzzi”. Colega ei, Magda, nu e insa de aceeasi parere. In opinia ei, basarabenii nu sint deloc diferiti de ieseni la vorba. „Cind am venit prima data in Iasi, in camin, si am auzit cum vorbesc colegii mei, mi-am spus ca toti trebuie sa fie basarabeni, si ii intrebam: «A, esti din Republica?». Insa asa vorbeau ei, ca moldovenii”, povesteste Magda.
„Da’ voi, in Moldova, aveti blocuri?”
Elevii de pe Planeta Moldova spun ca nu le-a fost usor sa se adapteze in Iasi. La inceput, cu totii, profesori sau colegi, ii priveau ciudat. Si nu de putine ori s-au lovit de ideile preconcepute ale acestora. „Un prieten de-al meu mi-a spus dupa un timp: «Stii, mi-am schimbat parerea despre fetele basarabence, dupa ce te-am cunoscut pe tine. Am crezut ca toate sint curve. Iar basarabenii, niste betivi». Asta este eticheta care ni s-a pus, iar noi trebuie sa luptam sa o schimbam”, spune Magda, o tinara basarabeanca ce provine dintr-o familie de intelectuali, ca de altfel majoritatea elevilor din Republica Moldova care invata la Iasi. „Romanii mai cred despre noi ca sintem niste primitivi. „Da’ voi, acolo, in Moldova aveti blocuri?” sau „Da’ aveti haine din acestea moderne?”, sint intrebarile pe care le aud frecvent de la romani.
„A, nu, noi traim in colibe, iar la vama, ne dau astia haine ca sa aratam si noi ca oamenii in Romania”, le raspunde la misto Lucian colegilor.
Au venit in Romania „pentru libertate”
Toate ideile preconcepute ale romanilor ii amuza pe basarabeni. Nu ar pleca nici in ruptul capului din Romania. Stiu prea bine ce vor. Din discutiile cu ei iti dai seama imediat cit sint de maturi. Mult mai maturi decit romanii de virsta lor. Spre deosebire de romani, ei nu vor sa invete departe de casa pentru a scapa de parinti, de exemplu. Au venit in Romania „ca sa invete carte, ca sa scape de comunisti, ca sa fie mai aproape de Europa”. Intr-un cuvint: pentru libertate, cum le place sa spuna. „Sintem cu picioarele pe pamint, sintem trecuti prin multe pentru ca politica ne afecteaza si sufleteste”, spune Stefan Dusa, elev in clasa a IX-a la Grupul Scolar „Radu Cernatescu”. Abia venit in Romania, Stefan e constient ca nu se va mai putea intoarce in Republica Moldova la studii. Diplomele romanesti nu sint recunoscute in Basarabia. Daca va termina aici liceul, tot aici va trebui sa faca si facultatea. Desi sint niste copii, constientizeaza foarte bine ce se intimpla in jurul lor. Cind erau acasa, nu era zi in care sa nu citeasca ziarele independente ale Chisinaului: „Flux”, „Jurnalul de Chisinau”, „Timpul” sau „Literatura si Arta”. Problemele lor sint asemanatoare cu cele ale oamenilor maturi. Se gindesc tot timpul la cum sa se descurce mai bine de pe o zi pe alta. Bursa statului roman de 40 de dolari abia le ajunge sa plateasca masa la camin. „Anul acesta trebuie sa mai platim si o viza de resedinta in Iasi de 100 de euro. Asta ne doare cel mai tare. Noi nu avem banii acestia si tare mi-e teama ca multi dintre noi se vor intoarce acasa”, spune Magda. Sa se intoarca acasa ar fi cel mai dureros pentru ei. „Politica lui Vladimir Voronin nu ne permite sa ne mai intoarcem in tara decit atunci cind vom avea foarte multi bani si vom putea incepe afacerea noastra. Asta visam cu totii, cei care am plecat”, spune Lucian. Elevii basarabeni veniti la studiu in Romania spun ca nu se pot intoarce acum in tara lor, cu atit mai mult cu cit sint priviti ca niste tradatori. „Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova, vorbeste in cartea lui despre interzicerea acuplarii moldoveanului cu reprezentantele celei mai inferioare rase, romancele, si despre faptul ca tinerii care pleaca la studiu in Romania nu mai pot face cale intoarsa. Deci, asta sintem”, spune Olga Braghitaru, eleva in clasa a IX-a la Grupul Scolar „Radu Cernatescu”. Tradatori sint si daca spun cuiva, in Basarabia, ca ei vorbesc limba romana. Ar incalca astfel Constitutia, articolul 13, care spune ca limba lor de stat e limba moldoveneasca, limba Planetei Moldova. (Marinela RATA)