OCT iese la lumina

Intrebarile legate de OCT si de rolul sau in creditul pe care doreste sa-l obtina Consiliul Judetean (CJ) incep sa capete raspunsuri. CJ a intrat in aceasta afacere cu ochii inchisi, bazindu-se exclusiv pe recomandarile unor mai vechi cunostinte ale presedintelui Lucian Flaiser. Inca de la inceputul intregii afaceri, fondul OCT a ridicat numeroase intrebari la care conducerea CJ nu a putut raspunde concret. Cine este OCT? Ce proiecte a mai desfasurat? Care este efectiv rolul sau in creditul solicitat de CJ? De ce OCT a refuzat sa negocieze credite pentru termoficare sau pentru investitii in domeniul drumurilor? O parte din aceste intrebari si-au gasit, cel putin partial, raspunsul, dupa ce am gasit site-ul oficial al firmei. Acest lucru nu-l reusisera nici consilierii judeteani Vasile Astarastoae (UFD) si Relu Fenechiu (PNL) – care afirmasera in plenul CJ ca firma OCT nu exista pe Internet – nici chiar sefii Consiliului, care nu stiau amanunte despre aceasta societate.
OCT Umwelt GmbH, cu sediul in orasul german Saabrucken, este divizia europeana a firmei-mama, cu sediul in Statele Unite. OCT se prezinta ca o firma de consultanta in domeniul gestionarii in primul rind a rezervelor de apa, dar si in alte domenii de infrastructura. Singurele sale functii le reprezinta facilitarea relatiilor de afaceri si intermedierea obtinerii de credite de catre ministere, comunitati locale si firme private care actioneaza in acest domeniu. OCT nu desfasoara activitati in domeniul termoficarii sau al drumurilor. OCT sustine ca este dispus sa ofere consultanta si aparatura pentru retelele de alimentare cu apa, statiile de epurare si reciclarea deseurilor industriale, dar nu si pentru retele de termoficare sau drumuri. Acest fapt ar explica rezerva manifestata de reprezentantii OCT atunci cind Flaiser a cerut sa se includa in finantare si astfel de proiecte.
Prin site-ul sau de pe Internet, OCT sustine ca desfasoara activitati de consultanta si intermediere in aproape 20 de tari. Dintre acestea, sase sint din Europa Centrala si de Est: Belorusia, Bulgaria, Lituania, Polonia, Cehia si Rusia. Daca negocierile cu CJ Iasi se vor finaliza favorabil, la cele sase tari se va adauga si Romania. Daca datele de pe site-ul OCT ar fi reale, CJ s-ar afla in fata unui partener serios, bine-intentionat si hotarit sa se implice in proiectele propuse de partea ieseana. Totusi, OCT nu precizeaza efectiv ce proiecte a mai desfasurat in statele mentionate. Singura informatie disponibila este adresa si numarul de telefon al persoanei care se ocupa in cadrul OCT de statul respectiv.
Site-ul OCT nu ofera nici un fel de informatii referitoare la pretentiile sale financiare. Nici macar partea cea mai importanta a activitatii sale, aceea de consultanta nu este prezentata pe larg. OCT explica amanuntit genul de proiecte in care s-ar putea implica, dar nu si cum o face. Modul de obtinere a surselor de finantare este expediat in numai doua rinduri, iar intermedierea relatiilor de afaceri in trei, fara ca aceste activitati sa fie exemplificate in vreun fel. Practic, site-ul OCT nu spune nimic referitor la principalele probleme care au fost ridicate de OCT-sceptici.
Pe de alta parte, este doar o pagina de prezentare facuta, e adevarat, cam expeditiv. Societatea ofera citeva indicii, fara sa le dezvolte prea mult, oferind in schimb caile pe care poate fi contactata, nedorind sa atraga prea mult prin intermediul Internet-ului. Avind in vedere ca nu vinde nici cosmetice si nici inghetata, lipsa detaliilor de specialitate este de inteles. Relatiile de afaceri in domenii privind infrastructurile se stabilesc in primul rind prin contact direct si mai putin prin navigarea la intimplare pe retea.
Daca OCT este sau nu credibila, nu pot spune decit cei care au discutat personal cu reprezentantii firmei. Raspunsul va fi clar dupa ce se semneaza contractul de consultanta intre Consiliul Judetean si OCT, prin care Lucian Flaiser spera sa obtina 72 milioane de dolari in niste conditii de rambursare nemaivazute. (Alexandru ZANOAGA)